Sari la conținut

Confuzie de persoană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Confuzie de persoană
The Wrong Man
Image
Afișul filmului
RatingImage
Titlu originarThe Wrong Man
Genfilm dramatic
film noir
film de proces
film de crimă
docudramă[*]​
film dramatic polițist[*]​  Modificați la Wikidata
RegizorAlfred Hitchcock
ScenaristMaxwell Anderson
Angus MacPhail
Povestire deMaxwell Anderson
ProducătorAlfred Hitchcock
StudioWarner Bros.  Modificați la Wikidata
DistribuitorWarner Bros.
Director de imagineRobert Burks
MontajGeorge Tomasini
MuzicaBernard Herrmann
DistribuțieHenry Fonda
Vera Miles
Anthony Quayle
Harold Stone
Premiera22 decembrie 1956 (U.S.)
Durata105 de minute
ȚaraStatele Unite
Filmat înNew York City  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiNew York City
Jackson Heights[*][[Jackson Heights (neighborhood in Queens, New York City, USA)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
BugetUS$1,200,000
ÎncasăriUS$2,000,000
Prezență online
Internet Movie Database
Rotten Tomatoes
AlloCiné
Allmovie
Metacritic
MovieMeter
Elonet
Scope
Česko-Slovenská filmová databáze
Kinopoisk
The Movie Database
TV.com
elFilm
Cine.gr
PORT.hu

Confuzie de persoană (titlul original: în engleză The Wrong Man) este un film din 1956 de Alfred Hitchcock cu actorii Henry Fonda și Vera Miles în rolurile principale.[2][3][4] Filmul se bazează pe povestea adevărată a unui om nevinovat acuzat de o infracțiune, așa cum este descrisă în cartea Adevărata poveste a lui Christopher Emmanuel Ballestrero (The True Story of Christopher Emmanuel Balestrero) de Maxwell Anderson, precum și în articolul din revista Life, Un caz de identitate (A Case of Identity) (apărut în numărul din 29 iunie 1953) de Herbert Brean.[5]

Acesta a fost unul dintre puținele filme ale lui Hitchcock bazat pe o poveste adevărată și al cărui scenariu urmează îndeaproape evenimentele din viața reală.

The Wrong Man a avut un efect notabil asupra a doi regizori semnificativi: l-a determinat pe Jean-Luc Godard să realizeze cea mai lungă piesă a criticii scrise; și a influențat filmul lui Martin Scorsese, Taxi Driver.[6]

Filmul începe cu o apariție cameo a regizorului care prezintă filmul: Vă vorbește Alfred Hitchcock: În trecut am regizat pentru voi multe filme de suspans. Dar de data asta, aș vrea să vă prezint unul diferit. Diferența constă în faptul că acesta este o poveste adevărată, fiecare cuvânt din ea. Și totuși conține elemente care sunt mai puternice decât toată ficțiunea din multele thriller-uri pe care le-am făcut înainte.

Image Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

14 ianuarie 1953, spre sfârșitul nopții, o zi din viața lui Christofer Emanuel Balestrero pe care el nu o va uita niciodată.

Manny Balestrero (Fonda), un muzician la Stork Club (din New York), seamănă cu un om care a jefuit de două ori un birou de asigurări. Când Manny merge la ghișeu pentru a cere lămuriri privind o asigurare a soției sale, funcționarii sunt convinși că el este jefuitorul și alertează poliția. El este arestat după ce mai mulți martori îl identifică. De asemenea după ce scrie a doua oară textul din biletul pe care jefuitorul îl dăduse funcționarei, oferă o nouă probă poliției: scrie greșit același cuvânt ca și jefuitorul.

Avocatul Frank O'Connor (Anthony Quayle) își propune să demonstreze că Manny nu poate fi omul potrivit pentru comiterea jafurilor: în momentul primei infracțiuni el se afla la un hotel în vacanță cu familia sa, iar la a doua spargere, dată în apropiere de Crăciun, Manny avea o falcă umflată de la o durere de dinți, lucru nesemnalat de martori în privința agresorului. Manny și soția sa Rose (Miles) îi caută pe cei trei oameni cu care Manny a jucat cărți la hotel și altfel ar furniza dovezi că nu putea fi la locul jafului. Din păcate, doi dintre aceștia au murit, iar al treilea, un boxer, nu poate fi găsit. Toate aceste fapte o devastează pe Rose, ea are o depresie ca are ca rezultat internarea sa într-un internat de boli mintale.

În timpul procesului lui Manny, un jurat, plictisit de detaliile precise ale mărturiei unui martor, face o observație care duce la anularea procesului. În timp ce Manny așteaptă îngrozit un al doilea proces judiciar, este scos de sub acuzații atunci când adevăratul hoț este arestat în timp ce încerca să jefuiască din nou un magazin alimentar. Manny o vizitează pe Rose la spital pentru a-i da vestea cea bună, în timp ce filmul se termină cu ea rămânând în aceeași stare de adâncă deprimare; dar un epilog textual explică faptul că ea și-a revenit doi ani mai târziu și că familia Balestrero s-a mutat în Florida.

Note istorice

[modificare | modificare sursă]

Adevăratul O'Connor (1909–1992) a fost un senator al statului New York în momentul procesului, care mai târziu a devenit procuror al cartierului Queens (din New York), președinte al Consiliului municipal al orașului New York și judecător al curții de apel.

Rose Balestrero (1910-1982) a murit în Florida la vârsta de 72 de ani.[7] Manny (1909-1998) s-a mutat mai târziu în Carolina de Nord, unde a murit la vârsta de 88 de ani.

Hitchcock apare și în acest film la fel ca în majoritatea filmelor sale. În The Wrong Man el apare doar ca o siluetă în întuneric, imediat după genericul de la începutul filmului, doar pentru a spune că filmul este diferit de celelalte ale sale, fiind bazat pe fapte reale.

Multe scene au fost filmate în Jackson Heights, cartierul în care locuia Manny în momentul în care a fost acuzat. Cele mai multe dintre scenele cu închisoarea au fost filmate cu ajutorul deținuților dintr-o închisoare din New York, cartierul Queens. Unul dintre acești deținuți strigă la Henry Fonda, "Cu ce te-au prins, Henry?" atunci când actorul este dus în celula în care a stat Manny.

Bernard Herrmann a compus coloana sonoră a filmului, la fel ca pentru toate filmele lui Hitchcock începând cu The Trouble with Harry (1955) și terminând cu Marnie (1964). Este una dintre puținele pe care le-a compus conținând unele elemente de jazz, în acest film pentru a reliefa în principal că personajul lui Fonda lucrează ca muzician la un club de noapte.

Acesta a fost ultimul film al lui Hitchcock realizat pentru Warner Bros. Cu acest film a finalizat un contract prin care mai realizase încă două filme produse de Transatlantic Pictures și lansate de Warner Brothers: Rope (1948) și Under Capricorn (1949), primele sale filme în Technicolor. După The Wrong Man, Hitchcock a revenit la Paramount Pictures.

Image
Vera Miles
„ Rem. după Whole town's Talking? Ca și Ed. G. Robinson, în duublul rol al victimei și gangsterului, Fonda e în toată splendoarea talentului său. „N-a fost niciodată mai mare, mai frumos și mai nobil decât în acest film” – exclamă Truffaut. ”
—T. Caranfil , Dicționar universal de filme [8]
  • Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită, București, 2008: Litera internațional, 1106 pag., ISBN 978-973-675-416-6 ;
  1. ↑ https://metrograph.com/jackson-heights-on-screen/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ Confuzie de persoană la themoviedb.org
  3. ↑ Variety film review; 2 ianuarie 1957, page 6.
  4. ↑ Harrison's Reports film review; 22 decembrie 1956, page 204.
  5. ↑ Brean, Herbert (29 iunie 1953). "A Case of Identity". Life, p. 97.
  6. ↑ Godard on Godard, tradus de Tom Milne, Da Capo Press) în ultimii săi ani de critic; și în Scorsese on Scorsese (editat de Ian Christie și David Thompson), este citată influența asupra Taxi Driver.
  7. ↑ „ancientfaces.com”.
  8. ↑ Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, București, 2008: Litera internațional, p. 987;

Legături externe

[modificare | modificare sursă]