Felix Dahn
| Felix Dahn | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Hamburg, Confederația Germană[1][2] |
| Decedat | (77 de ani)[5][2][6][7] Breslau, Imperiul German[5][2] |
| Părinți | Friedrich Dahn[*] Constanze Dahn[*] |
| Frați și surori | Ludwig Dahn[*] |
| Căsătorit cu | Sophie Dahn-Fries[*] (–) |
| Cetățenie |  Hamburg |
| Ocupație | scriitor jurist poet istoric profesor universitar jurist-poet[*] avocat biograf[*] dramaturg narator[*] libretist[*] |
| Locul desfășurării activității | Würzburg[2] München |
| Limbi vorbite | germană[3][8] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea Humboldt din Berlin |
| Organizație | Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea din Wrocław Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Würzburg[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Felix Ludwig Julius Dahn (n. 9 februarie 1834, Hamburg — d. 3 ianuarie 1912, Breslau – azi Wroclaw, Polonia) a fost un jurist, scriitor și istoric german. Scrierile lui Julius Dahn au contribuit la formarea ideologiei naziste. Acesta a obținut titlul de membru de onoare al Academiei Române în anul 1894.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Felix Ludwig Julius Dahn s-a născut la Hamburg fiind fiul cel mare al lui Friedrich (1811–1889) și a Constanzei Dahn, cei doi fiind actori remarcabili la teatrul din oraș. Familia avea strămoși atât de origine germană, cât și de origine franceză. Dahn și-a început studiile de drept și filosofie la München (s-a mutat acolo cu părinții săi în 1834). Acesta și-a obținut diploma de doctor în drept la Berlin . După tratatul de abilitare, Dahn a devenit lector de drept german la München în 1857. În 1863 a devenit lector senior/profesor asociat la Würzburg și a primit un post de profesor la Königsberg (în 1872).
Dahn a fost căsătorit cu o artistă pe numele ei Sophie Fries (1835–1898), cu care a avut un fiu. A fost profesorul baronesei Therese von Droste-Hülshoff, o rudă a poetei Annette von Droste-Hülshoff, în poezie, începând cu 1867 și a intrat într-o relație amoroasă ilicită cu ea, căreia i-a oferit o abordare literară în lucrarea sa „Sind Götter?” (1874). A divorțat de soția sa și s-a căsătorit cu Therese, în ciuda opoziției ambelor familii, în 1873.[9]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]Scrierile lui Dahn au influențat concepția perioadei migrațiilor (Völkerwanderung ) în istoriografia germană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Lucrarea sa în mai multe volume, Preistoria popoarelor germanice și romane, reprezintă o cronologie a perioadei migrațiilor care a apărut pentru prima dată în format tipărit în 1883, a fost atât de definitivă încât versiunile prescurtate au fost retipărite până la sfârșitul anilor 1970.
Începând cu anii 1860, Dahn a scris în mod regulat pentru Die Gartenlaube, cea mai populară revistă de familie din Germania. Romanele sale istorice naționaliste au fost primite pe scară largă și, potrivit lui Houdsen (1997), au influențat formarea ideologiei völkisch care a format „fundalul intelectual pre-hitlerian al Germaniei pentru național-socialism”.[10] Lucrarea sa din 1876, Ein Kampf um Rom, conform lui Kipper (2002), a contribuit la esențialismul etnic și la opoziția față de amestecul etnic al „avangardei völkisch” (sau avangarda etno-naționalistă germană).[11]
Dahn a publicat numeroase poezii, multe cu tentă naționalistă. Lucrarea sa, Mette von Marienburg, portretizează bande de „masuri și polonezi” ascunse în „pădurea podoliană”.[12]
Pe lângă producția sa istorică și literară, Dahn a publicat și o mare cantitate de literatură juridică de specialitate, pe teme precum dreptul comercial și dreptul internațional.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- 1861 – 1911 Die Könige der Germanen (Regi germanici, 11 părți)
- 1865 Prokopius von Cäsarea. Ein Beitrag zur Historiographie der Völkerwanderung und des sinkenden Römertums (Procopius din Cezareea)
- 1875 König Roderich (Regele Roderick)
- 1876 Ein Kampf um Rom (O luptă pentru Roma)
- 1877 Die Staatskunst der Frauen (Mărimea femeilor)
- 1880 Odhin's Trost (Consolarea lui Odin)
- 1882 - 1901 Kleine Romane aus der Völkerwanderung (Romane scurte ale migrațiilor, 13 părți)
- 1883 Urgeschichte der germanischen und romanischen Völker (Preistoria popoarelor germanice și romane, patru părți)
- 1884 Die Kreuzfahrer (Cruciații)
- 1893 Julian der Abtrünnige (Iulian Apostatul)
- 1902 Herzog Ernst von Schwaben (ducele Ernst de Suabia)
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Hugh Chisholm, ed. (), „Dahn, Julius Sophus Felix: a dictionary of arts, sciences, literature and general information”, Enciclopedia Britannica (ediția a unsprezecea) (în engleză) (ed. 11), New York City: Cambridge University Press, LCCN 11027773, OCLC 266598, OL 6536395M, Wikidata Q83483290
- 1 2 3 4 5 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578.
- 1 2 Biblioteca Națională a Franței. „Felix Dahn” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Andrew Bell. „Felix Dahn” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Dahn, Julius Sophus Felix”. The Encyclopædia Britannica. Volume XXX, 1922 (în engleză) (ed. 12). Londra. XXX Abbe to English History. . OL 16326569W. Wikidata Q83483156.
- ↑ „Felix Dahn”. International Music Score Library Project. Wikidata Q523660. Accesat în .
- ↑ „Felix Dahn”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în .
- ↑ „Felix Dahn”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Norman, Daevis (). Microcosm. p. 305.
- ↑ Housden, Martyn (). Resistance and Conformity in the Third Reich. Routledge. p. 3.
The philosophies of Fichte, Hegel, or Nietzsche did not contribute as much to Germany's pre-Hitlerian intellectual background for National Socialism as commemorations of the victory at Sedan (in the Franco-Prussian War), Bismarckian blood and iron quotations, the historical novels of Felix Dahn
- ↑ Rainer Kipper. Der German mythos in Deutschen Kaiserreich: Formen und Funktionen historischer Selbstthematisierung. Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 2002. 394 pp. ISBN: 978-3-525-35570-1., review at Humanities and Social sciences - Online - Net
- ↑ Gesammelte Werke. Band 5: Gedichte und Balladen, Leipzig 1912. The comparison to packs of wolves is mentioned as stressing the "implacability of the Poles" alongside the writings of Arthur Jonetz and "many other German nationalists" by Smith, Helmut Walser (). German Nationalism and Religious Conflict: Culture, Ideology, Politics, 1870–1914. p. 173.
 | Acest articol biografic despre un scriitor german este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
