Sistemul European de Supraveghere Financiară
Sistemul european de supraveghere financiară (SESF) este cadrul pentru supravegherea financiară în Uniunea Europeană, în vigoare din 2011. Sistemul este alcătuit din autoritățile europene de supraveghere, Comitetul European pentru Risc Sistemic, Comitetul Comun al Autorităților Europene de Supraveghere și autoritățile naționale de supraveghere ale statelor membre ale UE. A fost propusă de Comisia Europeană în 2009 ca răspuns la criza financiară din 2008.[1]
Există trei autorități europene de supraveghere (engleză European Supervisory Authorities, ESA). Acestea sunt responsabile pentru supravegherea microprudențială la nivelul Uniunii Europene:[2]
- Autoritatea Bancară Europeană (ABE) de la Paris;
- Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) de la Paris; și
- Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) de la Frankfurt.
În completarea acestor autorități, Comitetul European pentru Risc Sistemic (engleză European Systemic Risk Board, ESRB) este responsabil de supravegherea macroprudențială în întreaga Uniune Europeană. Acesta include reprezentanți ai Băncii Centrale Europene (BCE), ai băncilor centrale naționale și ai autorităților de supraveghere ale statelor membre ale UE, precum și ai Comisiei Europene. Comitetul are sediul la Banca Centrală Europeană, la Frankfurt.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Glossary: European System of Financial Supervision (ESFS)”. Deutsche Bundesbank. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Glossary: European Supervisory Authorities (ESAs)”. Deutsche Bundesbank. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Glossary: European Systemic Risk Board (ESRB)”. Deutsche Bundesbank. Arhivat din original la . Accesat în .
