Sari la conținut

outil

De la Wikționar, dicționarul liber

(français)

Etimologie

Din franceză medie outil, care provine din franceză veche ustil < latină târzie *usitilium, din forma plurală *usitilia, din latină utensilia („ustensilă, unealtă”).

Înrudit cu italiană utensile, portugheză utensílio, română ustensilă și spaniolă utensilio.

Pronunție

  • AFI: /u.ti/
  • Audio:


Substantiv

outil m., outils pl.

  1. ustensilă, unealtă, sculă
    Les outils d'un menuisier, d'un charpentier, d'un charron, d'un serrurier, d'un maçon, etc. — Outils de jardinage.
  2. (p.ext.) instrument
  3. (fam.) idiot, netot

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Omofone

Locuțiuni

Expresii

Referințe