Guvernul francez se află sub presiune după actele de violență din weekend

Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, va organiza luni o ședință de criză a cabinetului pentru a evalua un weekend marcat de acte de violențe și de jafuri care au avut loc în toată țara.

Acestea au reprezentat unele dintre cele mai grave momente de tulburare a ordinii publice din istoria modernă a Franței.

Sâmbătă, peste o jumătate de milion de protestatari — majoritar pașnici — au ieșit în stradă împotriva creșterii costurilor vieții și a accesului redus la servicii publice de calitate corespunzătoare, inclusiv la un învățământ de stat corespunzător. Protestele au luat amploare, însă, după ce au apărut grupuri de activiști și vandali îmbrăcați în negru, care purtau măști.

Se estimează că 1.500 de magazine și afaceri au fost jefuite și distruse. Poliția antirevoltă a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva mulțimilor. Polițiștii au fost văzuți lovind oameni cu bastoane în mai multe zone. Ministerul de Interne al Franței a declarat că aproximativ 1.000 de ofițeri de poliție au fost răniți sâmbătă, dintre care șapte grav.

În Franța, au circulat zvonuri conform cărora președintele Emmanuel Macron ar putea introduce o interdicție temporară de circulație în anumite părți ale țării sau ar putea chiar impune o stare de urgență pentru a calma atmosfera febrilă. În cele din urmă, duminică, el a recurs la un discurs televizat adresat națiunii pentru a face apel la unitate națională și pentru a încerca să asigure publicul francez că autorii violențelor urmau să fie pedepsiți.

Discursul lui Macron a fost aspru criticat pe rețelele de socializare și de oponenții politici pentru lipsa detaliilor concrete.

Cum vor fi, acum, trași la răspundere vandalii și protestatarii violenți?

Cum ar putea fi mai bine protejate orașele și comunele Franței — mai ales,3 dat fiind faptul că au fost anunțate noi proteste de amploare, programate să aibă loc peste câteva săptămâni?

Cum vor fi despăgubite concret companiile care au avut de suferit?

Și când se va stabili un dialog cu studenții și profesorii pe tema educației?

Duminică, secretarul general al sindicatului CGT, Sophie Binet, l-a acuzat pe Macron că nu a abordat preocupările studenților, criza costului vieții sau calitatea în scădere a serviciilor publice din Franța.

Se pare că președintele i-a predat ștafeta să discute aceste lucruri prim-ministrului Lecornu. Cu toate acestea, el și ministrul său de interne sunt acuzați de mulți în Franța că s-au prezentat extrem de prost pregătiți și că au dispus de resurse de poliție insuficiente înainte de multiplele proteste care fuseseră programate pentru sâmbătă.

Președinta camerei inferioare a parlamentului francez, Yaël Braun-Pivet, a declarat că dorește să deschidă o anchetă cu privire la ce s-a întâmplat exact în acest weekend și de ce.

„Este întuneric în orașul luminilor [o poreclă pentru Paris]”, conform graffiti-ului pe care l-am citit duminică seară, care fusese mânjit cu vopsea roșie pe un perete adiacent unui rând de magazine distruse din capitala franceză.

Aici, Macron este perceput pe scară largă drept un președinte fără putere reală. Este pe cale să își sfârșească mandatul. Are loc o competiție aprig de strânsă pentru a deveni succesorul său, iar alegerile sunt programate să aibă loc peste șase luni. Candidata prezidențială a partidului naționalist de dreapta, care a luat o poziție împotriva imigrației, (Marine Le Pen), precum și aspirantul din partidul anticapitalist de stânga (Jean-Luc Mélenchon) se luptă să ajungă în atenția presei.

Aceasta situație amplifică tensiunile actuale din Franța — atât în domeniul politicii, cât și pe străzi.

Parlamentul de aici este paralizat, profund divizat între trei blocuri politice care se află în competiție.

Apoi, mai există și problemele financiare ale Franței. Investitorii exercită presiuni intense pentru ca țara să-și țină în control datoriile publice, aflate într-o creștere vertiginoasă. Dar guvernul francez este îngrijorat că, dacă va reduce serviciile publice sau asistența socială, tot mai mulți oameni furioși vor ieși în stradă.

Ce se va întâmpla acum, ce urmează, e la pământ țara noastră? Se aud des aceste întrebări la ora actuală.

Oamenii din întreaga Franță au fost șocați și tulburați de evenimentele de sâmbătă. Imaginile orașelor bombardate cu gaze lacrimogene, ale jefuitorilor aparent nestingheriți și ale clădirilor publice în flăcări au îngrijorat națiunea.

Mulți trecători cu care vorbesc își exprimă frustrarea privind faptul că, în timp ce ei își fac griji pentru viitor, politicienii lor de frunte par, în schimb, să se concentreze cu pasiune pe arătatul cu degetul, învinovățindu-se unii pe alții pentru volatilitate.

„În timp ce noi ne facem griji pentru siguranța noastră, ei tratează această situație ca pe un meci politic de fotbal înaintea alegerilor prezidențiale”, mi-a spus Edouard, un profesor și tată a trei copii.

Macron și prim-ministrul său au dat vina pe haosul violent de sâmbătă pe grupările radicale de extremă stângă și pe delincvenți. Liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, a criticat „incompetența” guvernului. Marine Le Pen din partidul de dreapta naționalistă — care preferă să fie văzut luând o poziție fermă în ceea ce privește legea și ordinea — a postat o înregistrare video în care se afla așezată în fața drapelului francez, ținând un discurs în stil prezidențial, și dând vina pe „administrația lui Macron care este fără energie, epuizată și dezorientată”.

Autoritățile franceze speră la o mică pauză pe durata următoarelor două săptămâni. De luni, studenții își încep vacanța de la jumătatea semestrului.

Însă, au fost anunțate proteste de amploare pe 5 noiembrie de către o parte reprezentativă a sindicatelor, precum și de către mișcarea independentă a „vestelor galbene” (gilets jaunes) din Franța, care a organizat demonstrații timp de peste un an în 2018, în timpul primului mandat prezidențial al lui Macron.

Franța este cu sufletul la gură.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.