Țestoasă

Testudines
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Domeniu	Eukaryota
Supraregn	Holozoa
Regn	Animalia
Subregn	Eumetazoa
Phylum	Chordata
Subîncrengătură	Vertebrata
Infraîncrengătură	Gnathostomata
Supraclasă	Sarcopterygii
Clasă	Reptilia
Subclasă	Tetrapodomorpha
Infraclasă	Elpistostegalia
Ordin
Testudines
Batsch, 1788

Țestoasă într-o rezervație naturală

Țestoasa este o reptilă din ordinul Testudines.

Țestoasa de uscat

Este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.

Speciile întâlnite în România sunt țestoasa de uscat bănățeană sau țestoasa lui Hermanni (Testudo hermanni) și țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca).

Țestoasa Dobrogeană (testudo greaca) este declarată monument al naturii și ocrotită prin lege. Ajunge la dimensiuni destul de mari, având carapacea lungă de 27 cm și lată de 20 cm. Ea trăiește în păduri și în stepă, mai ales acolo unde stâncăria se îmbină cu vegetația (numai în Dobrogea). Se hrănește cu plante, dar consumă și animale mici (râme și melci). Trăiește aproximativ 100 de ani.

Țestoasa din Oltenia (testudo hermanni) este declarată monument al naturii și ocrotită prin lege. Este o formă endemică, trăiește numai în România, la nord de Dunăre, în apropierea orașului Drobeta Turnu-Severin. Seamană cu cea dobrogeană, dar diferă prin dimensiunile ei mai mici, coada mai lungă și cu o puternică unghie de natură cornoasă tare, prin placa anală a carapacei care este dublă.

Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din 2 părți:

• carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roșcat)
• plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)

Ele sunt unite pe laturi, lăsând două deschizături prin care ies capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există două fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Masculul se deosebește vizibil de femelă, în general prin dimensiunea cozii care este mai mare la mascul și a plastronului care la mascul este concav. Țestoasele sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele patru membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi sălbatice, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.

Hibernarea ideală este între 3 și 9° Celsius, cu o umiditate cuprinsă între 70 și 90%.

Țestoasa europeană de apă dulce

Țestoasa europeană de apă dulce (Emys orbicularis) trăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la viața terestră. Se deosebește de țestoasa de uscat prin următoarele caractere:

• este carnivoră
• carapacea este mai mare
• de culoare negricioasă
• asemănătoare mâlului
• degetele sunt dezlipite prin membrană interdigitală

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida este o țestoasă verde, dar gâtul țestoasei cu tâmple roșii din Florida este roșu.

• dimensiuni 25-30 cm
• speranță de viață 30-50 de ani
• taxonomie: familia Emilidae
• genul: Trachemys

Caretul

Caretul sau țestoasa de mare ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

Bibliografie

• Alderton, D. (1986). An Interpret Guide to Reptiles & Amphibians. London & New York: Salamander Books. ASIN B0010NVLQS. 
• Amato, George (2007) (video). A Conversation at the Museum of Natural History. POV25. Există o versiune arhivată la 21 aprilie 2010. https://web.archive.org/web/20100421220254/http://www.pbs.org/pov/chancesoftheworld/special_video.php#.UKeS2BJ-qzc. Accesat la 1 noiembrie 2012. . Filmmaker Eric Daniel Metzgar, the creator of the film The Chances of the World Changing, talks to George Amato, the director of conservation genetics at the American Museum of Natural History about turtle conservation and the relationship between evolution and extinction
• Angier, N. (12 decembrie 2012). „All but Ageless, Turtles Face Their Biggest Threat: Humans”. The New York Times. 
• Anquetin, J. (2012). „Reassessment of the phylogenetic interrelationships of basal turtles (Testudinata)”. Journal of Systematic Palaeontology. 10 (1): 3–45. doi:10.1080/14772019.2011.558928. ISSN 1477-2019. 
• Barzyk, J.E. (noiembrie 1999). „Turtles in Crisis: The Asian Food Markets”. Tortoise Trust. Accesat în noiembrie 2012. 
• Benton, M.J. (2000). Vertebrate Paleontology (ed. 2nd). London: Blackwell Science. ISBN 0-632-05614-2.  (3rd ed. 2004 ISBN 0-632-05637-1)
• Brennessel, B. (2006). Diamonds in the Marsh: A Natural History of the Diamondback Terrapin. UPNE. ISBN 1584655364. 
• „Turtles as Pets | CDC Healthy Pets Healthy People”. Centers for Disease Control and Prevention. octombrie 2007. Accesat în 1 august 2012. 
• Marshall Cavendish (2001). Endangered Wildlife and Plants of the World. ISBN 0761471944. 
• Chen, T.-H.; Chang, H.-C.; Lue, K.-Y. (2009). „Unregulated Trade in Turtle Shells for Chinese Traditional Medicine in East and Southeast Asia: The Case of Taiwan”. Chelonian Conservation and Biology. 8 (1): 11–18. doi:10.2744/CCB-0747.1. 
• Cheung, S.M.; Dudgeon, D. (2006). „Quantifying the Asian turtle crisis: market surveys in southern China, 2000–2003”. Aquatic Conservation: Marine and Freshwater Ecosystems. 16 (7): 751–770. doi:10.1002/aqc.803. 
• Chiari, Y.; Cahais, V.; Galtier, N.; Delsuc, F. (2012). „Phylogenomic analyses support the position of turtles as the sister group of birds and crocodiles (Archosauria)”. BMC Biol. 10 (65): 65. doi:10.1186/1741-7007-10-65. 
• Connor, Michael J. (2009). „CTTC's Turtle Trivia”. California Turtle & Tortoise Club. Accesat în martie 2009. 
• Crawford, N.G.; Faircloth, B.C.; McCormack, J.E.; Brumfield, R.T. (2012). „More than 1000 ultraconserved elements provide evidence that turtles are the sister group to archosaurs” (PDF). Biology Letters. 8 (5): 783–6. doi:10.1098/rsbl.2012.0331. PMC 3440978 . PMID 22593086. Arhivat din original (PDF) la 10 august 2012. Accesat în 3 septembrie 2014. 
• Dharmananda, S. (2011). „Endangered Species Issues Affecting Turtles and Tortoises Used in Chinese Medicine: Appendix 1, 2, and 3”. Institute for Traditional Medicine. Accesat în noiembrie 2012. 
• Dubois, A.; Bour, R. (2010). „The distinction between family-series and class-series nomina in zoological nomenclature, with emphasis on the nomina created by Batsch (1788, 1789) and on the higher nomenclature of turtles” (PDF). Bonn zoological Bulletin. 57 (2): 149–171. ISSN 0006-7172. Arhivat din original (PDF) la 1 septembrie 2014. Accesat în 3 septembrie 2014. 
• Ernst, C.H.; Lovich, J.E. (2009). Turtles of the United States and Canada. JHU Press. ISBN 9780801891212. 
• Everhart, Mike (2012). „Marine Turtles”. Oceans of Kansas Paleontology. Accesat în martie 2009. 
• „CFR - Code of Federal Regulations Title 21: FDA Regulation, Sec. 1240.62, page 678 part d1”. U.S. Food and Drug Administration. 2012. Accesat în noiembrie 2012. 
• Fergus, Charles (2007). Turtles: Wild Guide. Wild guide. Mechanicsburg, PA: Stackpole books. p. viii. ISBN 9780811734202. 
• „Turtle farms threaten rare species, experts say”. Fish Farmer. 30 martie 2007. Arhivat din original la 18 februarie 2012. Accesat în noiembrie 2012.  Their source is an article by James Parham, Shi Haitao, and two other authors, published in Feb 2007 in the journal Conservation Biology
• Doctors Foster and Smith educational staff (2012). „Anatomy and Diseases of the Shells of Turtles and Tortoises”. Pet Education. Accesat în martie 2009. 
• Gaffney, E.S. (1996). „The postcranial morphology of Meiolania platyceps and a review of the Meiolaniidae”. Bulletin of the American Museum of Natural History. 229: 1–166. 
• Gaffney, E.S.; Tong, H.; Meylan, P.A. (2006). „Evolution of the side-necked turtles: the families Bothremydidae, Euraxemydidae, and Araripemydidae”. Bulletin of the American Museum of Natural History. 300: 1–698. doi:10.1206/0003-0090(2006)300[1:EOTSTT]2.0.CO;2. 
• Gafney, E.; Hutchinson, H.; Jenkins, F.; Meeker, L. (1987). „Modern turtle origins; the oldest known cryptodire”. Science. 237 (4812): 289–291. doi:10.1126/science.237.4812.289. PMID 17772056. 
• Gannon, Megan (31 octombrie 2012). „Jurassic turtle graveyard found in China”. Livescience.com. 
• „Isn't it against the law to sell turtles that are smaller than 4 inches?”. Gulf Coast Turtle and Tortoise Society. noiembrie 2007. Accesat în noiembrie 2012. 
• Hylton, H. (8 mai 2007). „Keeping U.S. Turtles Out of China”. Time Magazine. Arhivat din original la 27 martie 2012. Accesat în noiembrie 2012. There is also a copy Arhivat în 9 martie 2016, la Wayback Machine. of the article at the TSA site. Articles by Peter Paul van Dijk are mentioned as the main source.
• Hutchinson, J. (1996). „Introduction to Testudines: The Turtles”. University of California Museum of Paleontology. 
• Iwabe, N.; Hara, Y.; Kumazawa, Y.; Shibamoto, K. (decembrie 2004). „Sister group relationship of turtles to the bird-crocodilian clade revealed by nuclear DNA-coded proteins”. Molecular Biology and Evolution. 22 (4): 810–813. doi:10.1093/molbev/msi075. PMID 15625185. Accesat în decembrie 2010. 
• Iverson, J.B.; Kimerling, A. Jon; Kiester, A. Ross (1999). „List of All Families”. Terra Cognita Laboratory, Geosciences Department of Oregon State University. Arhivat din original la 15 iunie 2015. Accesat în octombrie 2012. 
• Jackson, D. C. (2002). „Hibernating without oxygen: Physiological adaptations of the painted turtle”. Journal of Physiology. 543 (Pt 3): 731–7. doi:10.1113/jphysiol.2002.024729. PMC 2290531 . PMID 12231634. 
• Joyce, Walter G. (2007). „Phylogenetic relationships of Mesozoic turtles” (PDF). Bulletin of the Peabody Museum of Natural History. 48 (1): 3–102. doi:10.3374/0079-032x(2007)48[3:promt]2.0.co;2. 
• Katsu, Y.; Braun, E. L.; Guillette, L.J. Jr.; Iguchi, T. (martie 2010). „From reptilian phylogenomics to reptilian genomes: analyses of c-Jun and DJ-1 proto-oncogenes”. Cytogenetic and Genome Research. 127 (2–4): 79–93. doi:10.1159/000297715. PMID 20234127. 
• King, G.L.; Berrow, S.D. (2009). Marine turtles in Irish waters (Supplement to the Irish Naturalists Journal). ISBN 978-0956970404. 
• Laurin, Michel (1996). „Introduction to Procolophonoidea”. University of California Museum of Paleontology. Accesat în martie 2009. 
• Lee, M.S.Y. (2001). „Molecules, morphology, and the monophyly of diapsid reptiles”. Contributions to Zoology. 70 (1): 1–2. doi:10.1021/cb100006u. PMID 0020073536. Arhivat din original la 10 octombrie 2012. Accesat în 3 septembrie 2014. 
• Li, C; Wu, XC; Rieppel, O; Wang, LT (noiembrie 2008). „An ancestral turtle from the Late Triassic of southwestern China”. Nature. 456 (7221): 497–501. doi:10.1038/nature07533. PMID 19037315. 
• Lyson, T.R.; Sperling, E.A.; Heimberg, A.M.; Gauthier, J.A. (2012). „MicroRNAs support a turtle + lizard clade”. Biology Letters. 8 (1): 104–107. doi:10.1098/rsbl.2011.0477. PMC 3259949 . PMID 21775315. 
• Lyson, T.R.; Bever, G.S.; Bhullar, B.-A.S.; Joyce, W.G. (2010). „Transitional fossils and the origin of turtles”. Biology Letters. 6 (6): 830–833. doi:10.1098/rsbl.2010.0371. PMC 3001370 . PMID 20534602. 
• Mannen, Hideyuki; Li, Steven S.-L. (octombrie 1999). „Molecular evidence for a clade of turtles”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 13 (1): 144–148. doi:10.1006/mpev.1999.0640. PMID 10508547. 
• Maugh II, T.H. (18 mai 2012). „Researchers find fossil of a turtle that was size of a Smart car”. = Los Angeles Times. Accesat în mai 2012. 
• Müller, Johannes (2004). „The relationships among diapsid reptiles and the influence of taxon selection”. În Arratia, G; Wilson, M.V.H.; Cloutier, R. Recent Advances in the Origin and Early Radiation of Vertebrates. Verlag Dr. Friedrich Pfeil. pp. 379–408. ISBN 978-3-89937-052-2. 
• „Alligator Snapping Turtle”. nationalgeographic.com. 2011. Accesat în 1 august 2011. 
• „NOAA'S Marine Forensics Laboratory”. august 2003. Arhivat din original la 21 februarie 2013. Accesat în noiembrie 2012. 
• Pittman, C. (9 octombrie 2008). „China Gobbling Up Florida Turtles”. St. Petersburg Times. Arhivat din original la 18 mai 2015. Accesat în noiembrie 2012. 
• Priest, Toni E.; Franklin, Craig E. (decembrie 2002). „Effect of Water Temperature and Oxygen Levels on the Diving Behavior of Two Freshwater Turtles: Rheodytes leukops and Emydura macquarii”. Journal of Herpetology. The Society for the Study of Amphibians and Reptiles. 36 (4): 555–561. doi:10.1043/0022-1511(2002)036(0555:EOWTAO)2.0.CO;2 (inactiv 12 iulie 2014). ISSN 0022-1511. JSTOR 1565924. 
• Rieppel, O.; DeBraga, M. (1996). „Turtles as diapsid reptiles”. Nature. 384 (6608): 453–5. doi:10.1038/384453a0. 
• Rhodin, A.G.J.; Walde, A.D.; Horne, B.D.; van Dijk, P.P.; Blanck, T.; Hudson, R., ed. (2011). Turtles in Trouble: The World’s 25+ Most Endangered Tortoises and Freshwater Turtles—2011. Lunenburg, MA: Turtle Conservation Coalition. Arhivat din original la 5 martie 2011. Accesat în 3 septembrie 2014. 
• Roos, J.; Aggarwal, R.K.; Janke, A. (noiembrie 2007). „Extended mitogenomic phylogenetic analyses yield new insight into crocodylian evolution and their survival of the Cretaceous–Tertiary boundary”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 45 (2): 663–673. doi:10.1016/j.ympev.2007.06.018. PMID 17719245. 
• „Gopher Tortoise Stew”. Smithsonian magazine. octombrie 2001. , from Recipes from Another Time: Savor the flavor of old St. Augustine and try a couple of these original recipes
• Stone, Hector Burgos (2006). Amerika: Timeless World. Lulu.com. ISBN 1411681444. 
• Tanke, D.H.; Brett-Surman, M.K. (2001). „Evidence of Hatchling and Nestling-Size Hadrosaurs (Reptilia:Ornithischia) from Dinosaur Provincial Park (Dinosaur Park Formation: Campanian), Alberta, Canada”. În Tanke, D.H.; Carpenter, K. Mesozoic Vertebrate Life—New Research Inspired by the Paleontology of Philip J. Currie. Bloomington: Indiana University Press. 
• „Old fashioned turtle soup recipe”. The Household Cyclopedia of General Information. LoveToKnow Corp. 1881. 
• Wings, O.; Rabi, M.; Schneider, J.W.; Schwermann, L. (2012). „An enormous Jurassic turtle bone bed from the Turpan Basin of Xinjiang, China”. Naturwissenschaften: the Science of Nature. 114 (11): 925. doi:10.1007/s00114-012-0974-5. ^{[nefuncțională]}
• Valenzuela, N.; Adams, D.C. (2011). „Chromosome number and sex determination coevolve in turtles”. Evolution. 65 (6): 1808–13. doi:10.1111/j.1558-5646.2011.01258.x. PMID 21644965. 
• „Declared Turtle Trade From the United States – Totals”. World Chelonian Trust. mai 2006. Accesat în noiembrie 2012. 
• „Declared Turtle Trade From the United States: Destinations”. World Chelonian Trust. mai 2006. Accesat în noiembrie 2012.  ( (Major destinations: 13,625,673 animals to Hong Kong, 1,365,687 to the rest of the PRC, 6,238,300 to Taiwan, 3,478,275 to Mexico, and 1,527,771 to Japan, 945,257 to Singapore, and 596,966 to Spain.)
• „Declared Turtle Trade From the United States: Observations”. World Chelonian Trust. mai 2006. Accesat în noiembrie 2012. 
• Zardoya, R.; Meyer, A. (1998). „Complete mitochondrial genome suggests diapsid affinities of turtles”. PNAS. 95 (24): 14226–14231. doi:10.1073/pnas.95.24.14226. ISSN 0027-8424. PMC 24355 . PMID 9826682. 
• Iskandar, DT (2000). Turtles and Crocodiles of Insular Southeast Asia and New Guinea. Bandung: Palmedia – ITB. 
• Pritchard, Peter Charles Howard (1979). Encyclopedia of turtles. Neptune, NJ: T.F.H. Publications. ISBN 0-87666-918-6. 

Legături externe

• Chelonian studbook Collection and display of the weights/sizes of captive turtles
• Biogeography and Phylogeny of the Chelonia (taxonomy, maps)
• New Scientist article (including video) on how the turtle evolved its shell
• De ce au țestoasele carapace, 27 noiembrie 2008, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
• S-au descoperit rămășițe ale unei țestoase mai mare decât un automobil Smart, 19 mai 2012, Evenimentul zilei
• Una dintre cele mai vechi fosile, descoperită în Polonia. Are o vechime de 215 milioane de ani, 22 octombrie 2012, Florin Badescu, Gândul