Ioan Alexandru Brătescu-Voinești
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ioan Alexandru Brătescu-Voinești | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | Târgoviște, România | ||
| Decedat | (78 de ani)[1] București, România | ||
| Părinți | Alexandru Brătescu Alexandrina Voinescu | ||
| Căsătorit cu | Penelope Popescu | ||
| Copii | 2 | ||
| Cetățenie | |||
| Ocupație | avocat judecător prozator[*] politician membru al parlamentului | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Partid politic | Partidul Național Liberal | ||
| Studii | Universitatea din București | ||
| Pregătire | Titu Maiorescu | ||
Influențe | |||
| Semnătură | |||
| Modifică date / text | |||
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. , Târgoviște, România – d. , București, România) a fost un prozator român, cunoscut pentru povestirile sale, scrise inițial pentru copiii săi.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ioan Alexandru Brătescu-Voinești s-a născut la Târgoviște, pe 1 ianuarie 1868,[2] ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. Intră în viața politică și este prezent până în 1940 în toate legislaturile parlamentare: a fost secretar general al Camerei Deputaților (1914-1940). A fost membru al Academiei Române din 1918.[3] În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză. După 1937 alunecă în atitudini profasciste, teoretizate în opuscule programatice: Huliganism (1938), Germanofobie (1940).[4] A fost un susținător al regimurilor legionare și antonesciene, susținând chiar și deportările evreilor.[5][6]

În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea „Nuvele și schițe” i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 „În lumea dreptății”, iar în 1912, „Întuneric și lumină”. În anii primului război mondial a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită „Sorana”. În perioada interbelică a publicat mai puțină proză.
Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a.
S-a stins din viață în anul 1946, pe 14 decembrie, la București. Înmormântat în Cimitirul Bellu din București.[7]
Operă
[modificare | modificare sursă]Antume
[modificare | modificare sursă]Reeditări
[modificare | modificare sursă]- Niculăiță Minciună, Editura HERRA, 2006, ISBN 973-7923-65-0
- În lumea dreptății. Întuneric și lumină, Editura Gramar, 2007
- Pagini alese, Editura Ștefan, 2007
- Rătăcire, Editura Semne, 2009
- Nuvele și schițe, Editura Donaris, 2009
În decursul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a dramatizat câteva din scrierile sale pentru emisiunea „Teatru radiofonic”: Călătorului îi șade bine cu drumul, În lumea dreptății și Un reghiment de antilerie.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „sub numele: Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti”.
- ↑ Scriitori români. București: Editura Științifică și Enciclopedică. . p. 95.
- ↑ Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI - opera, viata, biografie : comentarii si analize
- ↑ ibid
- ↑ Balan, Dana (), Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, null
- ↑ Dan Mănucă în contra poncifelor din istoria literaturii - LimbaRomana, limbaromana.md
- ↑ Bezviconi, Gheorghe (1972). Necropola Capitalei. București: Institutul de Istorie „N. Iorga”. p. 74 .
- ↑ „Teatru radiofonic”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]| La Wikisursă există există texte originale legate de acest articol: |
- Nașteri în 1868
- Nașteri pe 1 ianuarie
- Decese în 1946
- Decese pe 14 decembrie
- Membri titulari ai Academiei Române
- Decese în București
- Antisemitism
- Editorii Revistei Simetria
- Politicieni români
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Scriitori români de literatură pentru copii
- Târgovișteni
- Viața Românească
- Înmormântări în Cimitirul Bellu
