Sari la conținut

Il'ia Vekua

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Il'ia Vekua
Date personale
Nume la naștereIlia Nestorovici Vekua Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Shesheleti⁠(d), Ochamchira District⁠(d), Republica Socialistă Sovietică Georgiană, URSS[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[1][4] Modificați la Wikidata
Tbilisi, URSS Modificați la Wikidata
Înmormântatmt̕acmindis pant̕eoni[*][[mt̕acmindis pant̕eoni (cemetery)|]][5] Modificați la Wikidata
CetățenieImage Imperiul Rus
Image Republica Democrată Georgia
Image Uniunea Sovietică Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiUniunea Sovietică[6] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba georgiană
limba rusă[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniufizică matematică
Ecuație integrală[8]
theory of differential equations[*][[theory of differential equations (area of mathematics that deals with theory of differential equations and solutions to them)|]]
matematică[8]
ecuație cu derivate parțiale[8]
mecanică[8]  Modificați la Wikidata
InstituțieInstitutul de matematică Steklov[*]
sak̕art̕velos mec̕nierebat̕a akademia[*][[sak̕art̕velos mec̕nierebat̕a akademia (science academy)|]][9]
Universitatea de Stat din Tbilisi[*][9]
t̕bilisis observatoria[*][[t̕bilisis observatoria |]][9]
Universitatea de Stat din Moscova[9]
Universitatea din Novosibirsk[9]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea de Stat din Tbilisi[*][9][10]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Academia Rusă de Științe[11]
Academia Germană de Științe de la Berlin[*]
sak̕art̕velos mec̕nierebat̕a akademia[*][[sak̕art̕velos mec̕nierebat̕a akademia (science academy)|]][11]
Academia Rusă de Științe[11]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratAlexei Krîlov  Modificați la Wikidata
DoctoranziVișik, Marko Iosifovici[*][[Vișik, Marko Iosifovici (matematician rus)|]]
Daniliuk, Ivan Ilici[*][[Daniliuk, Ivan Ilici (matematician rus)|]]
Bogdan Bojarski[*][12]
Абдулҳамид Ҷӯраев[*][[Абдулҳамид Ҷӯраев (matematician rus)|]][12]
N. E. Tovmasyan[*][12]
George Jaiani[*][[George Jaiani (Ph.D. Ivane Javakhishvili Tbilisi State University 1974)|]][12]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul de stat al URSS ()
Erou al Muncii Socialiste ()
Ordinul Insigna de Onoare ()
Medalia „Pentru apărarea Caucazului”[*] ()
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] ()
Premiul Lenin ()
Medalia jubiliară „În comemorarea a 100 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin”[*]
Ehrendoktor der Martin-Luther-Universität Halle-Wittenberg[*][[Ehrendoktor der Martin-Luther-Universität Halle-Wittenberg |]] ()[9][13]
Ordinul Lenin ()
Premiul de Stat Stalin, cl. II[*] ()[14]  Modificați la Wikidata

Il'ia Vekua (în georgiană ილია ვეკუა; n. 23 aprilie 1907, Șeșeleta, Georgia, actualmente localitatea se află în Abhazia – d. 2 decembrie 1977, Tbilisi) a fost un matematician georgian și sovietic, membru al Academiei de Științe din URSS (1958), membru al Academiei de Științe din RSS Georgiană și președinte al Academiei de Științe din R.S.S. Georgiană (1972-1977).

Este fiul lui Nestor Vekua. A absolvit Universitatea din Tbilisi în 1930. În anii 1952-1954 a lucrat la Universitatea din Moscova, iar ulterior, în anii 1953-1958 la Institutul de matematică al Academiei de Științe din URSS „V. Steklov” din Moscova. În anii 1958-1964 a fost rector al Universității din Novosibirsk, iar în anii 1965-1972 rector al Universității din Tbilisi. A fost membru PCUS din 1943[16], iar din 1976 deputat al Sovietului Suprem din URSS[17]. Este înmormântat la Tbilisi, pe muntele Mtatsminda.

Creație științifică

[modificare | modificare sursă]
  • Lucrările principale se referă la teoria funcțiilor, teoria matematică a elasticității, teoria ecuațiilor de tip mixt, teoria problemelor de frontieră de tip eliptic, teoria ecuațiilor multidimensionale singulare integrale, teoria ecuațiilor hidroaerodinamice.
  • Concomitent cu matematicienii americani Lipman Bers și A. Helbart a dezvoltat teoria funcțiilor pseudoanalitice. A sugerat aplicarea metodelor teoriei funcțiilor analitice pentru calculul unor înfășurătoare arbitrare de curbură pozitivă. În anul 1959 a dezvoltat metoda încovoierilor infinitezimale, arătând că unele mărimi sunt funcții pseudoanalitice generalizate. A contribuit la teoria ecuațiilor integrale singulare, a dezvoltat metodele de soluționare a unor clase largi de ecuații cu derivate parțiale de tip eliptic. A creat aparatul matematic pentru cercetarea și soluționarea problemelor generale de frontieră având la bază funcțiile generalizate analitice.
  1. 1 2 „Il'ia Vekua”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
  2. „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  3. I I Danilyuk; N I Muskhelishvili; I G Petrovskii (). „IL'YA NESTOROVICH VEKUA (on his sixtieth birthday)”. Russian Mathematical Surveys. 22 (5): 169–179. doi:10.1070/RM1967V022N05ABEH001229. Wikidata Q122477295.
  4. „Il'ia Vekua” (în georgiană). საქართველოს ბიოგრაფიული ლექსიკონი[*]. Wikidata Q58357743. Accesat în .
  5. „Il'ia Vekua” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
  6. „Il'ia Vekua”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  7. „Il'ia Vekua”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  8. 1 2 3 4 „Il'ia Vekua”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  9. 1 2 3 4 5 6 7 „Il'ia Vekua”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  10. „Curriculum Vitae Professor Ilia N. Vekua”. Applicable Analysis (în engleză). 86 (11): 1319–1328. noiembrie 2007. doi:10.1080/00036810701722555. Wikidata Q58250308.
  11. 1 2 3 Летопись Российской академии наук. Т. VII. 1946—1953 (în rusă). Moscova: Archive RAS[*]. . p. 655. ISBN 978-5-6046932-6-1. Wikidata Q137170397.
  12. 1 2 3 4 „Il'ia Vekua” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
  13. https://ussr-cccp.moy.su/publ/grazhdane_sssr/akademiki_sssr/vekua_ilja_nestorovich_akademik_an_sssr_sovetskij_uchjonyj_matematik_06_05_1907_02_12_1977/238-1-0-843. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. Летопись Российской академии наук. Т. VII. 1946—1953 (în rusă). Moscova: Archive RAS[*]. . p. 397. ISBN 978-5-6046932-6-1. Wikidata Q137170397.
  15. A.N. Boogoliubov, Matematiki, Mehaniki, Ed. Naukova dumka, Kiev, 1983, p. 96-97
  16. Iu. V. Prohorov, Matematiceskii ențiklopediceskii Slovar, M. Ed. Sovețkaia Ențiklopedia, 1986
  17. Sovetskii Entsiklopediceskii Slovar, M.,ED. Sovetskia entsiklopedia 1982

Legături externe

[modificare | modificare sursă]