Sâta a-o contegnûo

Gexe de Camuggi

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin

U teritoiu du cumüne de Camuggi u l'é tüttu cumpreizu in te l'arcidiocexi de Zena, duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a diocexi de Ciavai. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au 2026 u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, da Rüa e San Roccu (che üna votta l'ean destachè) e quella de San Fertuzu.

Baxilica de l'Assunta, Camuggi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
Vista da baxilica

A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au seculu XII, a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu[1][2].

Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du castellu du Dragun e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau V seculu, de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu 1158 e u titulu de Santa Maia in tu 1192. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu 1235 a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu Seisentu. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu 1826, a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'arsivescu Lambruschini, mentre in tu 1847 a l'é steta vixità da l'arsivescu Tadini. In tu 1980 u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu 1988, a l'é steta isà au titulu de baxilica[3][4]. A statua da Madonna du Pellegro Olivari, travaggiu du Settesentu cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu 2025[5].

In ta gexa u gh'é cunservou e relique de San Prospu e de San Furtünou, ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau 2019 u l'ha repigiou a tradisiun di anni Otanta de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "Amici del Presepe", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè[6][7].

Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà

L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (Via della Repubblica). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu 1850 u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu 1932[8].

L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu Trexentu cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe esse poi alargou in tu 1420, in tu 1655 e in tu Settesentu, mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica[8].

De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du Quattrusentu e di quaddri de scöa ligüre du Settesentu. L'organu u l'é du 1700 e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du Settesentu, sun du pitù Giuseppe Paganelli, ch'u ne vegniva dae parte de Bergamu ma ch'u l'ha travagiou a Zena. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca[8].

Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
U santuaiu du Buschettu
Image U meximu argumentu in tu detaggiu: U Buschettu (Camuggi).

Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image U meximu argumentu in tu detaggiu: U Buschettu (Camuggi).

Munasteru de San Prospu, Camuggi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
U munasteru miou d'in L'Izua
Image U meximu argumentu in tu detaggiu: San Prospu (Camuggi).

Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa

A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu 1627 e dunca vegnüa a sede da parocchia da Rüa, a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du 1800, de trüppe franseixi cumandè dau generale Andrea Massena han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du Növesentu, quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti Marco Crotta e Alfredo d'Andrade, cu'i travaggi che sun fini in tu 1906. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du 1742 ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie[9].

Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
L'otoiu da Rüa

Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia intu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè[6].

Gexa du Sacru Cö, A Rüa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
A Gexa Vegia da Rüa, dita a Millenaria

A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare da Rüa. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du Duxentu, ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di Lungubardi, du VII-VIII seculu. A partì dau seculu XII stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au 1627, u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa Millenaria". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale Massena gh'aivan detu fögu[10][11].

Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du Quattrusentu a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa Suvrintendensa ai Munümenti du 1950 pe daghe üna furma ciü slancià. In tu 1905, tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica[10][11]. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du 2019 de l'E. Pasqualoni intitulà La porta stretta, furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.

Gexa de San Roccu, San Roccu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
A gexa de San Roccu

Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de San Roccu, che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u Gurfu Paradizu. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du 1440, a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu 1863 grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du 1810 e ün grande artà de marmu fetu dau Domenico Parodi e u Francesco Bigi du Settesentu (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù Bernardo Schiaffino, de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du Carlo Dolci. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu 1955 dau Francesco Dal Pozzo e cu'e figüe pitüè in simma[12].

Gexa de San Nichiozu, San Roccu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
A gexa de San Nichiozu

A gexa de San Nichiozu, dita de Capodimonte, a se tröva in sciu senté ch'u liga A Fuxe cun San Roccu e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a San Römmu, ch'a l'ea du 345, sta gexa a l'é steta fabricà versu u 1141, cu'i canonici de San Rüffu de Avignun che n'han pigiou a prupietè in tu 1172. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu Quattrusentu, u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du 1855 a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu 1864 a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu 1870. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau 1910 a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti anni '20 du Növesentu a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale[13][14].

A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du Quattrusentu. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù Francesco Dal Pozzo pe l'icunn-a du muzaicu de Punta Ciappa. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin[13][14].

Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
Vista de l'abasia de San Fertuzu
Image U meximu argumentu in tu detaggiu: San Fertuzu (Camuggi).

Icunn-e, capelle e muzaici

[modìfica | modìfica wikitèsto]

In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.

Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu 1826, che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du Seisentu e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu Settesentu a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'Öttusentu, a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti anni Vinti du Növesentu e, turna, inti anni Setanta[15].

A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'Öttusentu au postu de üna capella, prubabilmente, du Seisentu. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da Segunda Guera Mundiale, l'arsipreve de Reccu u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti[16].

In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu purtixö: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.

A Punta Ciappa, fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau Francesco Dal Pozzo che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de San Fertuzu. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de Tarragona a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de San Prospu e San Fertuzu"[17].

Cristi e prezeppi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Image
Di Cristi in prucesciun au Buschettu

A Camuggi u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e aa Rüa, u ghe n'é ün du Settesentu aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite[6].

Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e Cazasse, cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a[n. 1], ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.

Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, San Giuan u Battista. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du 1968 che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a Ligüria[18]. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.

Notte au testu
  1. E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.
Notte bibliugrafiche
  1. (IT) La Basilica, in sce welcomecamogli.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  2. (IT) Basilica Santa Maria Assunta Camogli, in sce basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  3. (IT) Arcidiocexi de Zena, Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta, in sce diocesi.genova.it. URL consultòu o 14 màrso 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 15 arvî 2005).
  4. (IT) Chiesa di Santa Maria Assunta, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  5. (IT) Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna, in sce levantenews.it, 9 dixembre 2025. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  6. 1 2 3 (IT) Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello, in sce welcomecamogli.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  7. (IT) Il Presepe dell'Isola, in sce amezena.net. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  8. 1 2 3 (IT) 2656. ORATORIO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  9. (IT) Chiesa di San Michele Arcangelo, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  10. 1 2 (IT) Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  11. 1 2 (IT) Chiesa millenaria romanica di Ruta, in sce fondoambiente.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  12. (IT) AVT San Rocco, Il Borgo, in sce avtsanrocco.org. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  13. 1 2 (IT) 2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  14. 1 2 (IT) Chiesa di San Nicolò di Capodimonte, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  15. (IT) Cappella di Sant'Anna, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  16. (IT) Cumüne de Camuggi, Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo, in sce halleyweb.com. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  17. (IT) Consuelo Pallavicini, Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative, in sce levantenews.it, 7 zenà 2025. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  18. (IT) Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria, in sce quienonsolo.it, 5 zenà 2018. URL consultòu o 14 màrso 2026.

Ligammi de föa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • (IT) Cumüne de Camuggi, Comunità religiose: Chiese, in sce halleyweb.com. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  • (IT) Camogli, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.