Constantin F. Robescu
| Constantin F. Robescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Robescu-Cataramă  |
| Născut | 1839 Focșani, Moldova[1] |
| Decedat | (80 de ani)[2] |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Ocupație | agronom |
| Activitate | |
| Porecle | Robescu-Cataramă[3] |
| Partid politic | Partidul Național Liberal[4] |
| Premii | Ordinul Steaua României Ordinul Coroana României Medalia Benemerenti[*] Legiunea de Onoare, cl. V[*] |
Modifică date / text  | |
 Membru corespondent al Academiei Române |
|---|
Constantin F. Robescu (n. 1839, Râmnicu Sărat, județul Râmnicu-Sărat – d. 23 septembrie 1920, București) a fost un inginer agronom român, membru corespondent al Academiei Române din 1871.[5]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Silvicultor
[modificare | modificare sursă]Constantin F. Robescu a absolvit Școala Normală de Ape și Păduri, luându-și apoi licența în științele naturii la Paris.
În 1870 a înființat, împreună cu Petre S. Aurelian, "Revista Științifică", în care a publicat numeroase articole de silvicultură. În 1883 a fost unul dintre fondatorii "Școlii Speciale de Silvicultură" din București.
C.F. Robescu a fost primul președinte (1886 - 1888) al Societății „Progresul Silvic”, înființată la 1 aprilie 1886 de un grup de silvicultori, mari oameni de știință și proprietari de păduri[6].
Primar al Bucureștilor
[modificare | modificare sursă]A fost de două ori primarul Bucureștiului în perioada ianuarie 1896 - aprilie 1899 și noiembrie 1902 - decembrie 1904.
Sub mandatul său, s-a hotărât lărgirea Căii Victoriei[7].
C. F. Robescu a fost director general al Poștelor și Telegrafului.
În 14/27 august 1916, în caliatate de vicepreședinte al Senatului, C.F.Robescu a luat parte la Al doilea Consiliu de Coroană, în care regele Ferdinand I i-a anunțat pe cei prezenți de hotărârea luată împreună cu guvernul său, aceea de a intra în război de partea Antantei[8][9].
A ridicat, împreună cu soția sa, biserica Sfinții Împărați din Focșani. A avut la Galați o casă edificată de arhitectul Ion Mincu, numită casa Robescu, azi Palatul Copiilor[10].
Note, referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Cei care se duc: MOARTEA LUI C. F. ROBESCU”. . p. 1. Accesat în .
- ↑ „Necrolog C. F. ROBESCU”. . p. 3. Wikidata Q951617. Accesat în .
- ↑ Victor Bilciurescu (). „București și bucureșteni de ieri și de azi”. p. 5. Wikidata Q2483614.
- ↑ „INFORMAȚIUNI - Moartea lui C.F. Robescu”. Brașov. . p. 3. Wikidata Q1008678. Accesat în .
- ↑ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – R
- ↑ „Societatea „Progresul Silvic". Douăzeci de ani de la reînființare”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Cu piciorul... prin București”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Războiul pentru întregirea națională
- ↑ „Regii României. Ferdinand”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Robescu, Constantin F.
