Corupția în Costa Rica
|
| |
| Scor obținut | 56 / 100 |
|---|---|
| Loc global | 46 / 182 |
| Schimbare scor | −2 (față de 2024) |
| Poziție regională | Cel mai bun parcurs din America Centrală |
| Organizație | Transparency International |
| Vulnerabilități principale | |
| |
|
Sursă date: Transparency International (2025) / Departament de Stat al SUA | |
| Parte dintr-o serie despre |
| Corupție |
|---|
 |
Corupția în Costa Rica este în general scăzută, țara fiind considerată ca având cel mai bun parcurs din America Centrală.[1][2] Legile sale anticorupție sunt în general bine aplicate. Cu toate acestea, există probleme persistente legate de corupția la nivel înalt și, mai ales, fiecare președinte care a preluat funcția începând din anii 1990 s-a confruntat cu acuzații de comportament corupt.[3]
Context
[modificare | modificare sursă]Creșterea corupției a devenit o problemă de profundă îngrijorare pentru populația din Costa Rica la începutul anilor 2000, când o presă nou afirmată, care relata despre corupția guvernamentală, a stârnit indignare publică. S-au făcut progrese în combaterea corupției prin introducerea unor legi robuste și prin crearea unor agenții anticorupție de către guvernele succesive. O presă de investigație liberă și sofisticată și procurori independenți lucrează intens pentru a combate corupția oficialilor. Cu toate acestea, agențiile statului care combat corupția primesc resurse limitate, ceea ce le împiedică capacitatea de acțiune. O altă îngrijorare este influența crescândă a cartelurilor bogate de droguri din regiune.[4]
În Indicele de percepție a corupției din 2025 al Transparency International, Costa Rica a obținut un scor de 56 pe o scară de la 0 („extrem de coruptă”) la 100 („foarte curată”). În funcție de scor, Costa Rica s-a clasat pe locul 46 din cele 182 de țări incluse în Indice, unde țara clasată pe primul loc este percepută ca având cel mai cinstit sector public.[5] Pentru comparație cu scorurile regionale, cel mai bun scor dintre țările din cele două Americi[Notă 1] a fost 75, scorul mediu a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 10.[7] Pentru comparație cu scorurile la nivel mondial, cel mai bun scor a fost 89 (locul 1), scorul mediu a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 9 (locul 181, la egalitate).[8]
Cazuri de corupție la nivel înalt
[modificare | modificare sursă]Un scandal major a zdruncinat Costa Rica în iunie 2020. S-a descoperit că companii private le-au oferit case și mașini de lux funcționarilor de stat în schimbul unui tratament preferențial. Constructorii au folosit facturi false, precum și prețuri umflate ca mijloc de a include mita plătită funcționarilor de stat, care s-a ridicat la 78 de miliarde de coloni (125 de milioane de dolari). Un consilier de top al președintelui de atunci, Carlos Alvarado Quesada(d), a fost de asemenea asociat cu acest scandal, demisionând la scurt timp după aceea.[9]
Oficialii din sistemul judiciar au fost, de asemenea, implicați în scandaluri majore de corupție. Un judecător și un membru al forțelor de poliție națională din Costa Rica au fost arestați în legătură cu implicarea lor în activitățile unei organizații majore de trafic de droguri și criminalitate în decembrie 2020. Cu o lună mai devreme, un judecător și un asistent judiciar au fost arestați pentru presupusa lor colaborare cu traficanții de droguri. Un raport din 2020 al programului stării națiunii din Costa Rica a arătat că doar una din zece plângeri privind corupția a ajuns la proces, ridicând îngrijorări cu privire la impunitate.[10]
Cadrul juridic și instituțional
[modificare | modificare sursă]Costa Rica s-a confruntat cu o provocare serioasă în lupta împotriva corupției din cauza lipsei unei agenții anticorupție conducătoare. Multe agende legislative au fost vizate pentru a lupta împotriva corupției, dar acele propuneri nu au fost transformate în legi.
Nu au existat mecanicisme puternice pentru recuperarea activelor(d). În plus, protecția pentru avertizorii de integritate este de asemenea limitată. Costa Rica duce, de asemenea, lipsă de o lege privind accesul la informații de interes public.[11]
Notă explicativă
[modificare | modificare sursă]- ↑ Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Sfânta Lucia, Sfântul Vicențiu și Grenadinele, Surinam, Trinidad și Tobago, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Venezuela[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „2022 Investment Climate Statements: Costa Rica”. United States Department of State. . Accesat în .
- ↑ „Transparency International: Costa Rica Is the Least Corrupt Country in Central America – Outlier Legal Services”. News.outlierlegal.com. februarie 2022. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Costa Rica: Freedom in the World 2022 Country Report”. Freedom House. Accesat în .
- ↑ Wilson, Bruce M. (). Costa Rica's Anti-Corruption Trajectory: Strengths and Limitations (Raport). Anticorruption Policies Revisited: Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption. Accesat în .
- ↑ „The ABCs of the CPI: How the Corruption Perceptions Index is calculated”. Transparency.org (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Corruption Perceptions Index 2025: Global scores”. Transparency.org (în engleză). . CPI2025. Accesat în .
- ↑ „Corruption Perceptions Index 2025: Corruption across the Americas is damaging people's lives and fuelling violence”. Transparency.org (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Corruption Perceptions Index 2025: Costa Rica”. Transparency.org (în engleză). Accesat în .
- ↑ Asmann, Parker (). „High-Profile Corruption Probe Tests Costa Rica's Justice System”.
- ↑ Jones, Katie (). „Why Courtroom Corruption Has Costa Rica Concerned”.
- ↑ „New Civil Society Report on Costa Rica: better inter-institutional coordination and effective asset recovery laws and practices needed to advance anti-corruption efforts”. UNCAC Coalition. . Arhivat din original la . Accesat în .
