Limba akkadiană
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Akkadiană
𒀝𒅗𒁺𒌑 akkadû lišānum akkadītum | |
| Vorbită în | Asiria și Babilonia |
|---|---|
| Regiuni | Mesopotamia |
| Sistem de scriere | scriere cuneiformă |
| Tipologie lingvistică | SVO |
| Clasificare | |
| limbi afro-asiatice | |
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | akk[1]  |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | akk[1] |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba akkadiană (numită și asiro-babiloniană; akkadû, 𒀝𒅗𒁺𒌑 ak-ka-du-u2, scris cu logograme: 𒌵𒆠 URIKI) este o limbă semitică vorbită în perioada antichității pe teritoriul Irakului actual. Este cea mai veche limbă semitică atestată, formând ramura de Nord-Est a acestei familii.
Akkadiana a fost una din limbile internaționale de civilizație ale lumii antice.
Istoric
[modificare | modificare sursă]
Existența acestei limbi se întinde între mileniul 3 î. Hr. (poate și mai înainte) și primii ani d. Hr., când a încetat definitiv să fie folosită. Nu a lăsat urmași.
La început a coexistat cu sumeriana (în Babilon), pe care a înlocuit-o, mai întâi oral și apoi ca limbă scrisă. De aceea akkadiana a fost influențată de sumeriană, dobândind astfel anumite deosebiri față de celelalte limbi semitice.
După cucerirea persană (593 î.Hr.), akkadiana a coexistat cu aramaica; cele două limbi s-au influențat reciproc. Cu timpul, aramaica a înlocuit-o, mai întâi oral (secolul IV î. Hr.), apoi ca limbă cultă.
După teritoriu și după perioada istorică avem:
- Akkadiana veche: 2500 - 1950 î.Hr.
- Vechea babiloniană/akkadiana veche: 1950 - 1530
- Babilonian/asiriana mijlocie: 1530 - 1000
- Neo-babiloniană/neoasiriană: 1000-600 î.Hr.
- Babiloniana târzie: 600 î.Hr. - 100 d.Hr.
Sistem de scriere
[modificare | modificare sursă]
Akkadienii foloseau la scriere caracterele cuneiforme. După modul cum erau utilizate de scribi, cuneiformele puteau reprezenta
Fonetică și fonologie
[modificare | modificare sursă]Consoanele
[modificare | modificare sursă]| bilabial | alveolar | palatal | velar | glotal | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| mut | sonor | m | s | m | s | m | s | m | s | |
| Ejective | t', ts' | k'(q) | ||||||||
| Plozive | p | b | t | d | k | g | ||||
| Africate | ts (s) | dz (z) | ||||||||
| Fricative | x | |||||||||
| Nazale | m | n | ||||||||
| Vibrante | r | |||||||||
| Aproximante laterale | l | |||||||||
| Aproximante centrale | w | j | ||||||||
Vocalele
[modificare | modificare sursă]Gramatică
[modificare | modificare sursă]![[icon]](/article_list-https-ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Wiki_letter_w_cropped.svg){kind=small} | Această secțiune este goală. Puteți ajuta prin completarea ei. |
Literatură
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă] | Această secțiune este goală. Puteți ajuta prin completarea ei. |
