Sari la conținut

Listă de actrițe din antichitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă de actrițe din antichitate:

Image
Arbuscula de Aubrey Beardsley.
  • Arbuscula (? - d. între 54 și 35 î.Hr.), Roma Antică. A fost o actriță celebră în pantomime în secolul I î.Hr., când majoritatea rolurilor feminine din acea vreme erau interpretate de bărbați, cel puțin în tragedii.[1]
  • Bassilla (fl. secolul al III-lea d.Hr.), a fost o actriță mimă în Roma Antică.[2][3]
  • Dionysia, dansatoare-actriță romană antică. Dionysia a fost evident o artistă de scenă faimoasă în Roma Antică, deoarece numele ei era suficient de cunoscut pentru a fi folosit în dezbaterile publice.[4] Cicero a menționat că faimoasa dansatoare Dionysia câștigă 200.000 de sesterți, lucru care pare să fi fost un fapt bine cunoscut.[5][6]
  • Eucharis (n. secolul I î.Hr.) a fost o actriță de teatru adolescentă din Roma Antică, care a murit la vârsta de 14 ani. Conform epitafului de pe mormântul ei, scris de tatăl ei, a fost o vedetă a teatrului Romei antice.[7] Este una dintre puținele actrițe antice despre care se știe că au dobândit faimă și respect în profesia sa în timpul Republicii Romane.[7]
  • Fabia Arete, dansatoare, actriță și cântăreață în Roma Antică.[8] Era numită archimima, titlul dat actriței principale unui teatru roman, și diurna, ceea ce înseamnă că a participat la turnee ca actriță invitată în diferite teatre și companii de teatru, demonstrând că se bucura de faimă și popularitate.[9]
  • Galeria Copiola (96 î.Hr. – 9 d.Hr. sau după) a fost o dansatoare (emboliaria) și actriță din Roma antică pe care Plinius cel Bătrân o include într-o listă de centenare notabile în lucrarea sa, Istorie Naturală.[10] Datorită atenției lui Pliniu, Galeria este una dintre puținele artiste din antichitatea clasică ale căror etape ale carierei pot fi datate cu precizie.[11]
  • Helladia, (secolul al V-lea) a fost o artistă de scenă din Roma Antică - actriță și dansatoare.[12][13] Este menționată ca o actriță de teatru celebră în pantomimă în mai multe epigrame[14][15] care i-au lăudat talentul.[16]
  • Pelaghia
  • Phye (greacă: Φύη, romanizare: Phýē) a fost o tânără femeie din Paeania care l-a însoțit pe tiranul Pisistratos într-un car în timpul întoarcerii sale la Atena în 546/5 î.Hr. Phye era îmbrăcată ca zeița Atena pentru a-i înșela pe locuitorii Atenei.
  • Quintilia (secolul I), actriță de teatru din Roma antică - dansatoare de pantomimă și actriță.[17] A fost o femeie de o frumusețe faimoasă în timpul domniei lui Caligula. Ea a fost iubita senatorului Pompedius.[18] Un rival al lui Pompedius, senatorul Timidius, l-a raportat pe Pompedius lui Caligula și a susținut că Quintilia avea cunoștință de un complot împotriva lui Caligula.[19] Caligula a arestat-o ​​pe Quintilia și a torturat-o crunt (conform lui Josephus, bărbatul care a torturat-o a fost de fapt Cassius Chaerea, cel care a complotat în cele din urmă asasinarea lui Caligula).[20]
  • Sociae Mimae, o breaslă romană pentru artiste de scenă, mimae (în esență cântărețe, dansatoare și actrițe), în Roma Antică. Este singura breaslă romană antică exclusiv pentru femei despre care există în prezent informații. Breasla își finanța propriile cimitire și se pare că era destul de înstărită.[21]
  • Tertia (decedată după 74 î.Hr.) a fost o actriță și dansatoare din Roma antică. Tertia s-a născut în Sicilia ca fiica dansatorului-actor Isidorus. Este faimoasă în istorie ca amantă a lui Verres, după ce acesta a fost numit guvernator al Siciliei în 74 î.Hr.[22]
  • Volumnia Cytheris (fl. secolul I î.Hr., o actriță și dansatoare mimică din Roma antică. Este cunoscută mai ales ca amanta mai multor romani celebri.[23]
  1. ↑ Broadbent, R. J. (). A History of Pantomime. Library of Alexandria. 1. Library of Alexandria. ISBN 9781465550088. Accesat în .
  2. ↑ Stewart, Michael; Parnell, David; Whately, Conor (). The Routledge Handbook on Identity in Byzantium (în engleză). Routledge. ISBN 978-0-429-63340-9.
  3. ↑ Ferris, Iain (). The Dignity of Labour: Work and Identity in the Roman World (în engleză). Amberley Publishing Limited. ISBN 978-1-4456-8422-2.
  4. ↑ Cicero, Pro Q. Roscio Comoedo 23
  5. ↑ Slater, William J. (). Roman Theater and Society: E. Togo Salmon Papers I (în engleză). University of Michigan Press. p. 44. ISBN 978-0-472-10721-6.
  6. ↑ Aulus Gellius, Noctes Atticae 1.5
  7. 1 2 Lefkowitz, Mary R.; Fant, Maureen B. (). Women's Life in Greece and Rome: A Source Book in Translation (în engleză). JHU Press. ISBN 978-0-8018-8310-1.
  8. ↑ Gregori, Gian Luca (). „I protagonisti della scena teatrale nella documentazione epigrafica di Roma”. Scienze dell'Antichità: 12, 2004/2005 (în engleză): 575–590.
  9. ↑ Christer Bruun, J. C. Edmondson: The Oxford Handbook of Roman Epigraphy
  10. ↑ Plinius cel Bătrân, Natural History 7.158 (= 49 in the Bostock translation); Tim G. Parkin and Arthur J. Pomeroy, Roman Social History: A Sourcebook (Routledge, 2007), p. 56.
  11. ↑ John H. Starks, Jr., "Pantomime Actresses in Latin Inscriptions," in New Directions in Ancient Pantomime (Oxford University Press, 2008), p. 123.
  12. ↑ Duncan, Anne (), Sewell, Jan; Smout, Clare, ed., „The Roman Mimae: Female Performers in Ancient Rome”Necesită abonament cu plată, The Palgrave Handbook of the History of Women on Stage (în engleză), Cham: Springer International Publishing, pp. 21–49, doi:10.1007/978-3-030-23828-5_3, ISBN 978-3-030-23828-5, accesat în
  13. ↑ Cosgrove, Charles H. (). Music at Social Meals in Greek and Roman Antiquity: From the Archaic Period to the Age of Augustine (în engleză). Cambridge University Press. ISBN 978-1-009-20484-2.
  14. ↑ Dunbabin, Katherine M. D. (ianuarie 2017). „Athletes, acclamations, and imagery from the end of antiquity”Necesită abonament cu plată. Journal of Roman Archaeology (în engleză). 30: 151–174. doi:10.1017/S1047759400074067. ISSN 1047-7594.
  15. ↑ Webb, Ruth (). Demons and Dancers: Performance in Late Antiquity (în engleză). Harvard University Press. ISBN 978-0-674-03192-0.
  16. ↑ Smith, Steven D. (). Greek Epigram and Byzantine Culture: Gender, Desire, and Denial in the Age of Justinian (în engleză). Cambridge University Press. ISBN 978-1-108-48023-9.
  17. ↑ Fratantuono, Lee (). Caligula: An Unexpected General (în engleză). Pen and Sword. ISBN 978-1-5267-1122-9.
  18. ↑ Sheldon, Rose Mary (). Kill Caesar!: Assassination in the Early Roman Empire (în engleză). Rowman & Littlefield. ISBN 978-1-5381-1489-6.
  19. ↑ Winterling, Aloys (). Caligula: A Biography (în engleză). Univ of California Press. ISBN 978-0-520-28759-4.
  20. ↑ Sewell, Jan; Smout, Clare (). The Palgrave Handbook of the History of Women on Stage (în engleză). Springer Nature. ISBN 978-3-030-23828-5.
  21. ↑ Pat Easterling, Edith Hall: Greek and Roman Actors: Aspects of an Ancient Profession
  22. ↑ Javier Velaza, Insularity, Identity and Epigraphy in the Roman World
  23. ↑ Fraschetti, Augusto (2001). Roman Women. University of Chicago Press. p. 83. ISBN 9780226260945.