Sari la conținut

Maria Băsescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Image
Pagina Maria Băsescu, anterior ștearsă în urma discuției de la Wikipedia:Pagini de șters/Maria Băsescu, a fost temporar recuperată în vederea reanalizării ștergerii ei. Discuția are loc la Wikipedia:Pagini de recuperat/Maria Băsescu, iar pagina va fi păstrată numai dacă ea se încheie prin identificarea unui consens în vederea permanentizării recuperării. Între timp, puteți îmbunătăți pagina, dar este important să anunțați în acea discuție îmbunătățirile și să explicați cum contribuie ele la aducerea paginii la o variantă ce poate fi păstrată.
Maria Băsescu
Maria Băsescu
Maria Băsescu în aprilie 2008
Date personale
Născută (75 de ani)
Cajvana, județul Suceava, România
Căsătorită cuTraian Băsescu (căs. 1975)
CopiiIoana Băsescu
Elena Băsescu
CetățenieImage România
Image Republica Moldova
Ocupațielucrătoare în turism
administrator de societăți comerciale
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieLiceul „Ștefan cel Mare” din Suceava
Școala de Tehnică Comercială din Constanța
Cunoscută pentruactivitatea publică din perioada mandatelor prezidențiale ale lui Traian Băsescu
PremiiMarea Cruce a Ordinului „Isabela Catolica” (2007)
Ordinul Crucea Terra Mariana, clasa I (2011)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Băsescu (n. , Cajvana, România) este soția fostului președinte al României Traian Băsescu.[1][2] În perioada celor două mandate prezidențiale ale soțului său, între 2004 și 2014, a fost prezentată în mod curent de presă drept „prima doamnă a României” și a avut o prezență publică în principal la evenimente oficiale și la acțiuni cu caracter social.[1][3]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Maria Andrușca s-a născut la 6 septembrie 1951 în județul Suceava.[2] Potrivit unui profil biografic publicat de Evenimentul Zilei, este originară din Cajvana, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar între 1972 și 1974 a urmat Școala de Tehnică Comercială din Constanța.[1]

L-a cunoscut pe Traian Băsescu în 1973, la Constanța, în perioada în care acesta era student la Institutul de Marină, iar ea urma Școala de Tehnică Comercială.[1] Cei doi s-au căsătorit în 1975 și au două fiice, Ioana și Elena Băsescu.[1]

Înainte de a se dedica familiei, Maria Băsescu a lucrat în turism pe litoralul românesc. Într-un interviu acordat în 1995 jurnalistei Irina Cordoneanu și republicat de Jurnalul Național în 2012, ea relata că a renunțat la activitatea profesională după nașterea primului copil, în perioada în care Traian Băsescu era plecat frecvent pe mare.[4] Evenimentul Zilei consemna de asemenea că, după nașterea primei fiice, Băsescu a renunțat la serviciu pentru a se ocupa de familie.[1]

Maria Băsescu și-a însoțit soțul pentru o perioadă la Anvers. În 1990, după anii în care plecările acestuia pe mare o lăsaseră să se ocupe de gospodărie și de creșterea celor două fiice, familia a locuit împreună pentru aproximativ zece luni. Maria Băsescu și fiicele sale s-au mutat la București în 1994.[5]

Activitate profesională și economică

[modificare | modificare sursă]

În anii 1990 și la începutul anilor 2000, Maria Băsescu a fost implicată în mai multe societăți comerciale. Un material al ziarului România liberă, republicat de HotNews, i-a consacrat o secțiune distinctă activităților sale economice.[6]

În 1994, împreună cu Mircea Băsescu și alți doi asociați, a participat la înființarea societății Prod Cros SRL din Constanța, în cadrul căreia deținea 20% din capitalul social. Firma a desfășurat inițial activități de comerț cu amănuntul, iar din 1998 a produs înghețată. Maria Băsescu și-a cedat participația lui Mircea Băsescu în iulie 2005.[6]

În 2000, fabrica avea 18 angajați și producea înghețată, iar producția de lactate era desfășurată separat prin societatea A.M.C. Cros SRL.[7]

În 1996, a înființat împreună cu Georgeta Valentina Al Assami societatea Lea Agentur Impresariat Artistic SRL, cu activitate în domeniul impresariatului artistic și al organizării de spectacole.[6] Între 2003 și 2005 a administrat societatea M.T. Vega Transport Management SRL, al cărei asociat unic era Traian Băsescu.[6] Parcursul acestor activități economice a fost prezentat ulterior și de Știrile ProTV într-un material despre activitatea profesională a soțiilor foștilor președinți ai României.[8]

Prezență publică

[modificare | modificare sursă]

În timpul mandatelor prezidențiale ale lui Traian Băsescu, Maria Băsescu l-a însoțit la o parte dintre vizitele și evenimentele oficiale și a participat separat la unele activități sociale.[1][3]

În noiembrie 2007, în timpul vizitei de stat a președintelui Traian Băsescu în Spania, Maria Băsescu a avut un program separat împreună cu regina Sofía. La 27 noiembrie, cele două au vizitat Colegio „Juan de Austria” și Centrul Hispano-Român din Alcalá de Henares, unde au asistat la activități dedicate elevilor români și programului de limbă, cultură și civilizație română.[9][10]

În martie 2008, Maria Băsescu l-a însoțit pe președintele Traian Băsescu în vizita de stat efectuată în Suedia. La ceremonia de primire de la Stockholm, Maria Băsescu și regina Silvia s-au deplasat împreună spre Palatul Regal.[11][12] Ea a participat și la dineul de gală oferit de regele Carl al XVI-lea Gustaf și regina Silvia.[13]

În aprilie 2008, cu prilejul Summitului NATO de la București, Maria Băsescu a participat la programul oficial destinat soțiilor liderilor NATO. La 2 aprilie, a luat parte alături de Laura Bush la ceremonia de primire a președintelui american George W. Bush la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și la evenimentele desfășurate la Vilele de Protocol Neptun-Olimp.[14] La 3 aprilie, a participat împreună cu Laura Bush și cu alte soții ale liderilor NATO la programul oficial desfășurat la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.[15]

În mai 2009, a însoțit la București 46 de copii dintr-un centru din județul Covasna, pe care îi vizitase anterior. Programul acestora a inclus vizite la Grădina Zoologică și la Palatul Parlamentului.[16]

La 7 iulie 2009, în timpul vizitei de stat în România a regelui Albert al II-lea al Belgiei și a reginei Paola a Belgiei, Maria Băsescu și regina Paola au vizitat împreună Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.[17] Tot în iulie 2009, Maria Băsescu a participat la primirea la Palatul Cotroceni a prințului Felipe de Asturias și a prințesei Letizia, aflați într-o vizită oficială în România.[18]

În octombrie 2009, în timpul vizitei oficiale în România a președintelui slovac Ivan Gašparovič, Maria Băsescu a avut un program comun cu prima doamnă a Slovaciei, Silvia Gašparovičová. Cele două au vizitat împreună Muzeul Național Cotroceni.[19]

În martie 2010, Maria Băsescu l-a însoțit pe președintele Traian Băsescu într-o vizită oficială de lucru în Japonia. În cadrul vizitei, cuplul prezidențial român a fost primit de împăratul Akihito și împărăteasa Michiko.[20] Vizita, desfășurată între 9 și 11 martie, a inclus și un dejun oferit de împărat în onoarea președintelui român și a soției sale.[21]

În mai 2010, a însoțit 44 de elevi premianți din localitățile Șugag și Avram Iancu, județul Alba, într-o vizită la Grădina Zoologică, Palatul Parlamentului și Palatul Cotroceni.[22] În iulie același an a transportat ajutoare în comuna Șerbăuți, județul Suceava, afectată de inundații.[23]

La 1 iunie 2011, Maria Băsescu a participat la o acțiune organizată de o fundație pentru protejarea cailor abandonați, la care au fost prezenți mai mulți copii. În aceeași zi a participat, la Potigrafu, județul Prahova, la o recepție organizată cu ocazia împlinirii unui an de la botezul lui Carol Ferdinand, fiul lui Paul și al Liei Lambrino.[24]

La 21 mai 2014, în timpul vizitei în România a vicepreședintelui american Joe Biden, Maria Băsescu și Jill Biden au vizitat împreună Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, unde au urmărit demonstrații de meșteșuguri și tradiții populare românești.[25]

Imagine publică

[modificare | modificare sursă]

Acoperirea mediatică dedicată Mariei Băsescu a început înainte ca aceasta să devină primă doamnă. În ianuarie 2004, jurnalista Mădălina Corbeanu i-a consacrat în Jurnalul Național reportajul „Pe cal cu Maria Băsescu”, realizat în timpul unei lecții de călărie,[26] iar un an mai târziu Evenimentul zilei i-a dedicat un alt material despre practicarea echitației.[27]

Interviul acordat de Maria Băsescu în 1995 a generat și interpretări editoriale privind imaginea sa publică. Într-un articol publicat în august 2006 de Jurnalul Național, Valentin Stan a analizat declarațiile acesteia despre viața familială din perspectiva rolurilor tradiționale de gen și a prezentat aparițiile sale publice alături de Traian Băsescu drept subordonate imaginii politice a acestuia.[28]

În 2011, Evenimentul Zilei îi consacra un profil biografic în care remarca aparițiile sale predominant la evenimente oficiale și faptul că evita declarațiile publice.[1] Un profil publicat de Libertatea în 2018, la mai mulți ani după încheierea mandatului prezidențial al lui Traian Băsescu, trata de asemenea caracterul discret al prezenței sale publice și participarea sa la deplasări și evenimente oficiale.[3] Același ziar îi dedicase încă din 2006 un articol despre viața sa anterioară mandatului prezidențial, pasiunile, activitatea economică și preocupările caritabile.[29]

Într-un interviu publicat în 2005 de revista Tonica, Băsescu declara că nu se considera o persoană publică și că evita în mod deliberat expunerea mediatică. Ea admitea însă că imaginea familiei poate influența percepția publică asupra unui politician. Referindu-se la rolul soției unui demnitar, respingea atât modelul de implicare reprezentat de Elena Ceaușescu, cât și izolarea totală, afirmând că prefera o poziție intermediară.[30]

Un profil publicat în 2014 de revista Marea Dragoste a prezentat discreția drept o caracteristică a imaginii sale publice și a tratat activitățile economice și caritabile, preferința pentru creatorii de modă români, precum și preocupările sale pentru echitație și desen.[31]

În august 2015, după încheierea mandatelor prezidențiale ale lui Traian Băsescu, publicația Click! i-a consacrat un reportaj realizat la hipodromul Eden Ranch din Balotești. Jurnaliștii au documentat preocupările sale din afara vieții oficiale, au intervievat-o în timpul unei ședințe de echitație și au discutat cu instructorul Nelu Szekely, care a relatat despre experiența acesteia în practicarea sportului ecvestru. Reportajul a prezentat și schimbările intervenite în viața sa după plecarea de la Palatul Cotroceni.[32]

Într-un eseu publicat în 2017 de revista Decât o Revistă, Cecilia Laslo a analizat tăcerea publică a Mariei Băsescu pornind de la incidentul din 2007 dintre Traian Băsescu și o jurnalistă. Autoarea a interpretat atitudinea acesteia în contextul renunțării la activitatea profesională, al izolării domestice și al experiențelor relatate de Băsescu într-un interviu din 1995.[33]

Într-un articol din 2014 despre imaginea publică a primelor-doamne, jurnalista Oana Bâltoc a descris stilul Mariei Băsescu drept discret, rafinat și conservator. Criticul de modă Alin Gălățescu considera că imaginea acesteia a corespuns rolului de primă-doamnă și că a fost conturată și prin contrast cu imaginea publică a lui Traian Băsescu și a Elenei Udrea.[34]

Într-o analiză retrospectivă publicată de SpotMedia în 2022, jurnalista Ioana Ene Dogioiu a apreciat că Maria Băsescu a fost, dintre soțiile președinților României de după 1989 de până la acel moment, cea mai apropiată de un profil efectiv de primă-doamnă. Autoarea a evidențiat caracterul discret al aparițiilor sale, participarea la evenimente simbolice și adecvarea prezenței sale publice la împrejurările oficiale.[35]

În septembrie 2024, Click! a publicat o analiză a imaginii vestimentare a Mariei Băsescu, bazată pe evaluarea designerului Florin Burescu. Acesta a remarcat preferința ei pentru ținutele clasice și respectarea convențiilor vestimentare asociate evenimentelor oficiale, comparându-i stilul cu cel al lui Carmen Iohannis.[36] În octombrie 2026, jurnalista Eveline Păuna i-a dedicat o secțiune distinctă într-o analiză retrospectivă publicată de Money.ro despre reprezentarea publică a soțiilor președinților României. Autoarea a interpretat colaborarea Mariei Băsescu cu creatoarea Liza Panait și promovarea modei românești în contextul Summitului NATO din 2008 ca exemple de utilizare a vestimentației în diplomația culturală.[37]

Maria Băsescu este analizată și în literatura de specialitate consacrată imaginii politice. În volumul Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Daniela Ștefănel o include în analiza reprezentărilor publice ale soțiilor președinților României de după 1989 și descrie rolul său public drept unul discret, marcat de apariții relativ rare și îndeosebi alături de soț la întâlniri oficiale.[38]

Caracterul relativ redus al prezenței publice a Mariei Băsescu a fost analizat și în literatura de specialitate privind comunicarea politică. Mirela Pîrvan, într-un studiu publicat în volumul Governance and Europeanization as a Framework for Understanding the European Society, o utilizează pe Maria Băsescu drept exemplu al prezenței limitate a soțiilor politicienilor români în viața publică și politică. Autoarea observă că aparițiile acesteia erau asociate mai ales unor evenimente aflate la interferența dintre spațiul privat și cel public.[39]

Rolul public al Mariei Băsescu a fost abordat și într-un studiu academic internațional consacrat relației dintre gen, mass-media și spațiul public din România. În capitolul The President Goes to Market. When Private Becomes Public, Gabriela Ghindea și Lavinia-Snejana Stan analizează incidentul mediatic din 19 mai 2007 în care erau implicați Traian Băsescu, o jurnalistă și Maria Băsescu. Autoarele remarcă faptul că prezența Mariei Băsescu în timpul incidentului a fost în mare măsură ignorată în reacțiile presei, inclusiv din perspectiva poziției sale publice de primă doamnă și a rolului de model public asociat acesteia.[40]

Cetățenia Republicii Moldova

[modificare | modificare sursă]

La 10 martie 2016, Maria și Traian Băsescu au depus cereri pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova. Decretul de acordare a cetățeniei a fost semnat la 9 iunie 2016 de președintele moldovean Nicolae Timofti.[41] Cei doi au depus jurământul în fața ambasadorului Republicii Moldova la București la 3 noiembrie 2016.[42]

În ianuarie 2017, președintele Igor Dodon i-a retras cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu, măsura nefiind aplicată și Mariei Băsescu.[42] Postul public Moldova 1 confirma în mai 2026 că Maria Băsescu deține în continuare cetățenia Republicii Moldova, dobândită în 2016.[43]

Distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Spania — Marea Cruce a Ordinului „Isabela Catolica” (2007). Distincția i-a fost acordată prin Decretul Regal nr. 1533/2007 din 16 noiembrie 2007 și publicată în Boletín Oficial del Estado la 20 noiembrie 2007.[44]
  • Estonia — Ordinul Crucea Terra Mariana, clasa I (2011). Baza oficială de date a Președinției Estoniei consemnează acordarea distincției Mariei Băsescu în aprilie 2011.[45]
  • Malta — membru de onoare al Xirka Ġieħ ir-Repubblika (2010). Guvernul Maltei consemnează numirea Mariei Băsescu la 7 octombrie 2010, cu dreptul de a utiliza abrevierea postnominală „S.Ġ.”. Potrivit prezentării oficiale a sistemului maltez de distincții, calitatea de membru sau membru de onoare este acordată persoanelor care au demonstrat merite excepționale în serviciul Maltei sau al umanității.[46][47]

Eponimie

[modificare | modificare sursă]

Un soi de clematită din grupa Atragene poartă numele Clematis' Maria Băsescu. Soiul a fost selecționat în 2006, denumit și introdus comercial în 2012 și înregistrat în același an. International Clematis Register & Checklist, publicat de Royal Horticultural Society, precizează că denumirea a fost aleasă în onoarea Mariei Băsescu, în calitatea sa de primă doamnă a României.[48]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 3 4 5 6 7 8 Ileana Dima (). „Maria Băsescu, bun gust și discreție”. Evenimentul Zilei. Accesat în .
  2. 1 2 „„Mama te iubim", mesajul scris de EBA pe o plajă. Maria Băsescu împlinește astăzi 61 de ani”. Știrile ProTV. . Accesat în .
  3. 1 2 3 Valentina Postelnicu (). „Maria Băsescu, prezența discretă din viața fostului președinte al României”. Libertatea. Accesat în .
  4. ↑ „Maria Băsescu: „Exprimarea mea e greoaie, fiindcă mult timp am vorbit numai cu câinele..."”. Jurnalul Național. . Accesat în .
  5. ↑ Oprea, Marius (). „Zece luni de pace”. Adevărata față a lui Traian Băsescu. București: Jurnalul Național. ISBN 978-606-8239-05-7.
  6. 1 2 3 4 „În familiile demnitarilor bărbații fac politică, nevestele aduc bani”. HotNews.ro. . Accesat în .
  7. ↑ O.C. Hogea, Dan Badea. „Afacerile familiei Băsescu via Arcanum Newspapers - Disponibil doar cu abonament”. Evenimentul Zilei. Accesat în .
  8. ↑ Andreea Ghinea (). „Ce meserii au avut fostele Prime Doamne ale României. GALERIE FOTO”. Știrile ProTV. Accesat în .
  9. ↑ „Visita al Colegio "Juan de Austria" y al Centro Hispano-Rumano, en compañía de S.E. la Sra. María Basescu, esposa del Presidente de Rumanía” (în spaniolă). Casa de S.M. el Rey. . Accesat în .
  10. ↑ „La Reina visita hoy Alcalá de Henares, acompañada de la esposa del presidente de Rumanía” (în spaniolă). Europa Press. . Accesat în .
  11. ↑ „Traian Băsescu s-a plimbat în caleașcă alături de Regele Suediei Carl XVI Gustaf”. HotNews. . Accesat în .
  12. ↑ „Maria Băsescu și Regina Silvia”. AGERPRES. . Accesat în .
  13. ↑ „Vizita Traian Băsescu – Regatul Suediei”. AGERPRES. . Accesat în .
  14. ↑ „First Lady's Photos by Date – April 2008” (în engleză). The White House – George W. Bush Archives. . Accesat în .
  15. ↑ „Mrs. Laura Bush at the Dimitrie Gusti Village Museum” (în engleză). The White House – George W. Bush Archives. . Accesat în .
  16. ↑ „Gest de Prima Doamnă: excursie gratuită la București pentru 40 de orfani”. Știrile ProTV. . Accesat în .
  17. ↑ „Regina Paola – Maria Băsescu – vizită Muzeul Satului”. AGERPRES. . Accesat în .
  18. ↑ „Prințesa Letizia – Prințul Felipe – Traian Băsescu – Maria Băsescu”. AGERPRES. . Accesat în .
  19. ↑ „Official visit to Romania” (în engleză). President of the Slovak Republic. . Accesat în .
  20. ↑ „Distinguished guests from overseas such as State Guests, official guests (2009–2019)” (în engleză). Imperial Household Agency. Accesat în .
  21. ↑ „Romania's Presidential Couple To Go On Official Visit To Japan In March” (în engleză). Mediafax. . Accesat în .
  22. ↑ „Maria Băsescu, „ghid" pentru 44 de elevi premianți”. Știrile ProTV. . Accesat în .
  23. ↑ „Femeile din familia Băsescu îi ajută pe sinistrați”. Știrile ProTV. . Accesat în .
  24. ↑ „Maria Băsescu: Ne-am dorit să avem un băiat, acum îmi doresc să fiu bunică”. Mediafax. . Accesat în .
  25. ↑ Catiușa Ivanov (). „FOTOGALERIE/VIDEO Jill Biden și Maria Băsescu, în vizită la Muzeul Satului”. HotNews.ro. Accesat în .
  26. ↑ Mădălina Corbeanu. „Pe cal cu Maria Băsescu”. Jurnalul Național via Arcanum Newspapers - Disponibil doar cu abonament. Accesat în .
  27. ↑ Emilian Isăilă, Lică Manolache. „Maria Băsescu”. Evenimentul Zilei via Arcanum Newspapers - Disponibil doar cu abonament. Accesat în .
  28. ↑ Valentin Stan (). „România de care îmi este rușine”. Jurnalul Național. Accesat în .
  29. ↑ Petre Dobrescu (). „„Mi-a plăcut să dansez, dar n-am mai avut cu cine!"”. Libertatea. Accesat în .
  30. ↑ Otilia Ostrotki (). „Maria Băsescu: „Am o familie realizată, frumoasă, bună"”. Tonica. Accesat în .
  31. ↑ „Maria și Traian Băsescu, Dragostea în zodia dorurilor”. Marea Dragoste. . Accesat în .
  32. ↑ „Maria Băsescu, totul despre viața după Cotroceni EXCLUSIV”. Click!. . Accesat în .
  33. ↑ Cecilia Laslo (). „Scuipatul lui Apollo”. Decât o Revistă. Accesat în .
  34. ↑ Oana Bâltoc (). „Michelle Obama, Carla Bruni Sarkozy, Maria Băsescu, Elena Ceaușescu: ce ascunde garderoba unei Prime-Doamne”. Adevărul. Accesat în .
  35. ↑ Ioana Ene Dogioiu (). „Simțirea și non-simțirea dnei Iohannis”. SpotMedia. Accesat în .
  36. ↑ Simona Ecovoiu (). „Maria Băsescu a împlinit azi 73 de ani. Designerii îi laudă prezența discretă și ținutele elegante”. Click!. Accesat în .
  37. ↑ Eveline Păuna (). „De la Nina Iliescu la Mirabela Grădinaru. România a schimbat cinci președinți și tot la rochiile primelor doamne se uită”. Money.ro. Accesat în .
  38. ↑ Adriana Daniela Ștefănel (). Imaginarul colectiv al electoratului. Institutul European. pp. 73, 139.
  39. ↑ Mirela Pîrvan (). „The Use of Private Space as Populist Discursive Tool in Online Communication – A Vulnerability of the Political Communication in Romania”. În Ana Maria Costea; Alexandru Mihai Ghigiu; Ioana Melenciuc. Governance and Europeanization as a Framework for Understanding the European Society (PDF) (în engleză). București: Tritonic. pp. 207–239. ISBN 978-606-749-104-3.
  40. ↑ Gabriela Ghindea; Lavinia-Snejana Stan (). „The President Goes to Market. When Private Becomes Public”. În Carla Salvaterra; Berteke Waaldijk. Paths to Gender: European Historical Perspectives on Women and Men (în engleză). Pisa: Plus – Pisa University Press. pp. 115–126. ISBN 978-88-8492-654-8.
  41. ↑ „Traian și Maria Băsescu, cetățeni moldoveni”. Digi24. . Accesat în .
  42. 1 2 „Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Traian Băsescu”. Digi24. . Accesat în .
  43. ↑ Rodica Mazur (). „Maia Sandu, despre redobândirea cetățeniei R. Moldova de către Traian Băsescu: „Am primit solicitare în scris de la fostul președinte român"”. Moldova 1. Accesat în .
  44. ↑ „Real Decreto 1533/2007, de 16 de noviembre, por el que se concede la Gran Cruz de la Orden de Isabel la Católica a la señora Maria Basescu, esposa del Presidente de la República de Rumania”. Boletín Oficial del Estado. . Accesat în .
  45. ↑ „Maria Băsescu – Teenetemärkide kavalerid”. Președinția Republicii Estonia. . Accesat în .
  46. ↑ „Past recipients of honorary membership in the national orders and date of conferment” (PDF) (în engleză). Office of the Prime Minister, Government of Malta. pp. 2–3. Accesat în .
  47. ↑ „Malta's system of honours, awards and decorations” (în engleză). Office of the Prime Minister, Government of Malta. Accesat în .
  48. ↑ „The International Clematis Register & Checklist 2002 – Sixth Supplement” (PDF) (în engleză). Royal Horticultural Society. pp. 30–31. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Predecesoare Prima Doamnă a României Succesoare
Nina Iliescu Maria Băsescu

20 decembrie 2004 – 21 decembrie 2014

 Carmen Iohannis
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Maria_Băsescu&oldid=18071717