Virgil Madgearu

Virgil Madgearu
Date personale
Nume la naștere	Virgil Traian N. Madgearu
Născut	14 decembrie 1887 Galați, România
Decedat	27 noiembrie 1940 (52 de ani) pădurea Snagov, România
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cauza decesului	omucidere (asasinat)
Cetățenie	Regatul României
Ocupație	economist sociolog[*]​ politician istoric
Limbi vorbite	franceză română engleză
Ministru al finanțelor
În funcție 20 octombrie 1932 – 9 noiembrie 1933
Precedat de	Gheorghe Mironescu
Succedat de	Dinu Brătianu
În funcție 26 octombrie 1929 – 7 iunie 1930
Precedat de	Iuliu Maniu
Succedat de	Ion Răducanu
Partid politic	PNȚ
Alma mater	Universitatea Leipzig
Semnătură

Membru post-mortem al Academiei Române

Virgil Madgearu (nume complet: Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ). A avut o importantă activitate ca eseist și jurnalist și s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a revistei Viața Românească.

A fost teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului țărănist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. În 1940 a fost asasinat de un comando legionar ca răspuns la pozițiile sale antifasciste.

La 13 noiembrie 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Biografie

Virgil Madgearu s-a născut la Galați în familia negustorului și omului politic gălățean de origine armeană Nică N. Madgearu și a Mariei Condocuri. Familia a avut nouă copii, dintre care patru băieți și cinci fete. Toți cei patru fii au urmat studii superioare în Germania. Pictorița Georgeta Arămescu-Anderson a fost nepoata sa.

A urmat studiile primare și secundare la Galați, absolvind Liceul „Vasile Alecsandri”, unde a obținut diploma de bacalaureat în anul 1907. Și-a continuat pregătirea universitară la Leipzig, pe care a încheiat-o în anul 1910. În timpul studiilor a intrat în contact cu ideile unor economiști germani, între care Karl Bücher, care au exercitat o influență asupra formării sale intelectuale. În anul 1911 a efectuat un stagiu de specializare în Anglia.

Activitate

A fost profesor la Catedra de Studiul Întreprinderilor și Transporturilor din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (1916), fiind apoi transferat la Catedra de Economie națională și profesor titular al Catedrei de Economie Politică. A fost ministru al Industriei și comerțului în guvernul condus de Iuliu Maniu, fiind însărcinat în 1929 cu interimatul Departamentului Finanțelor (1928 - 1930), ministru al Agriculturii și domeniilor în guvernul condus de Gheorghe Gh. Mironescu (1930 - 1931) și ministru al Industriei și comerțului în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (1932).

În calitate de ministru al Industriei, a luat decizia participării României la Expoziția Unversală de la Barcelona (1929). A participat la Conferința Agricolă de la Stresa, unde a fost ales președinte al statelor din „blocul agrar”, a susținut prelegeri la Universitatea din Berlin (1934), a înființat, în comuna Fierbinți, jud. Ilfov, o școală țărănească superioară (1935). A înființat Institutul Român pentru Studiul Conjuncturii Economice, al cărei președinte a fost (1936).

A fost reținut de organele Siguranței, din cauza opiniilor sale antifasciste, și, prin decizia Ministerului de Interne de la acea vreme, i s-a stabilit domiciliu forțat la Mănăstirea Bistrița (22 mart. - 20 apr. 1940).

Afiliere politică

În plan politic, Virgil Madgearu a fost membru al Asociației pentru Studiul și Reforma Socială din anul 1918 și s-a alăturat Partidului Țărănesc în 1919. După transformarea acestuia în Partidul Național Țărănesc, a deținut funcția de secretar general al partidului și a condus organizația județeană Ilfov. A desfășurat, de asemenea, o activitate susținută în cadrul unor instituții și organizații de profil, fiind membru al Institutului Regal de Științe Administrative al României și al Societății Române de Statistică.

Asasinarea

Articol principal: Asasinarea lui Virgil Madgearu

Afiș electoral din 1937, în care Madgearu este prezentat ca aservit comunismului și iudaismului (în colțul din stânga al stelei lui David).

În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940, Virgil Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „niciodată cuvinte bune pentru cei dela Jilava”. Fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață de către legionari a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Ion Gigurtu.

Cadavrul lui Virgil Madgearu la Institutul Medico-Legal

Madgearu a fost ridicat de un comando legionar în aceeași zi, pe la ora 14:00. Atunci când se afla la masă cu soția sa Ecaterina, șase legionari au sosit la locuința lui. Aceștia au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă.

A fost dus în pădurea Snagov și împușcat în jurul orei 15:30: un pădurar care făcea paza a văzut în punctul numit „Coada Lungă” că s-a oprit o mașină venind dinspre București, din care au coborât mai multe persoane, care au intrat la 100 de metri în adâncimea pădurii, au tras focuri de armă și apoi au plecat. În locul respectiv, pădurarul l-a găsit pe profesorul Madgearu cu fața în jos, încă horcăind și curgându-i sânge pe gură.

Distincții

• Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Cruce
• Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce
• Ordinul „Meritul agricol”

Opere

• Zur industriellen Entwicklung Rumäniens ("Despre dezvoltarea economică a României", 1911)
• În chestiunea meseriașilor (1911)
• Industria la domiciliu și asigurările sociale (1913)
• Structura și tendințele băncilor populare în România, (1914)
• Ocrotirea muncitorilor în România, (1915)
• Teoria și tehnica întreprinderilor comerciale și industriale, (1915)
• Studiul transporturilor în economia socială, (1916)
• Organizarea comerțului exterior în epoca de tranziție, (1919)
• Țărănismul (1921)
• Doctrina țărănistă (1923)
• Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești, (1923)
• Dictatură economică sau democrație economică? (1925)
• Romania's new economic policy („Noua politică economică a României”, 1930)
• Înțelegerea economică a statelor dunărene, (1932)
• Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice, (1933)
• Notre collaboration technique avec la Société des Nations ("Colaborarea noastră tehnică cu Liga Națiunilor", 1933)
• Pentru apărarea avuției statului, (1934)
• Reorganizarea sistemului de credit, (1934)
• Agrarianism, capitalism, imperialism (1936)
• Realitatea finanțelor publice românești, (1937)
• La politique extérieure de la Roumanie 1927-1938 ("Politica externă a României 1927-1938", 1939)
• Evoluția economiei românești după primul război mondial (1940)
• Studiul întreprinderilor industriale și comerciale (post-mortem, 1944)

In honorem

• Cole­giul Economic „Virgil Mad­gea­ru” din București
• Cole­giul Economic „Virgil Mad­gea­ru” din Galați
• Cole­giul Economic „Virgil Mad­gea­ru” din Ploiești
• Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu
• Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Iași
• Liceul Tehnologic „Virgil Mad­gea­ru” din Constanța
• Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Roșiorii de Vede
• Strada Virgil Madgearu din București
• Strada Virgil Madgearu din Timișoara

Bibliografie

• Comandamentul Militar al Capitalei (1941), Asasinatele dela Jilava... Snagov și Stejnicul: 26-27 Noemvrie 1940, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului 
• Brezeanu, Ioan. Galați - biografie spirituală : (Personalități ale științei, culturii și artei, Galați: Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos), 2008, p. 129-130

Suplimentară

• Todosia, Mihai (1988), Virgil Madgearu: omul și opera, Iași: Editura Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" 

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M
• Banca Națională a României - Viața și opera lui Virgil Madgearu în „Restitutio”, aprilie 2002.
• Virgil Madgearu, cazut sub armele legionarilor, 8 martie 2004, Jurnalul Național
• Virgil Madgearu – portret subiectiv Arhivat în 4 decembrie 2012, la Wayback Machine., 22 martie 2012, Historia

Predecesor: Iuliu Maniu	Ministrul de finanțe 26 octombrie 1929 – 14 noiembrie 1929	Succesor: Virgil Madgearu
Predecesor: Virgil Madgearu	Ministrul de finanțe 14 noiembrie 1929 – 7 iunie 1930	Succesor: Ion Răducanu
Predecesor: Gheorghe Mironescu	Ministrul de finanțe 20 octombrie 1932 – 12 ianuarie 1933	Succesor: Virgil Madgearu
Predecesor: Virgil Madgearu	Ministrul de finanțe 14 ianuarie 1933 – 9 noiembrie 1933	Succesor: Constantin I.C.(Dinu) Brătianu