Sari la conținut

Ilie Bolojan

 Acest articol este semiprotejat până pe 23 iulie 2026 pentru a preveni vandalismul.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ilie Bolojan
Image
Date personale
Nume la naștereIlie Gavril Bolojan Modificați la Wikidata
Născut (57 de ani) Modificați la Wikidata
Birtin, România Modificați la Wikidata
PărințiIlie Bolojan[*]​[1][2]
Floarea Bolojan[*]​[1] Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
CetățenieImage România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Al 72-lea Prim-ministrul României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Bolojan
Precedat deMarcel Ciolacu
Președintele României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deKlaus Iohannis
Succedat deNicușor Dan
Președinte al Senatului României Modificați la Wikidata
În funcție
 – [3]
Precedat deNicolae Ciucă
Succedat deMircea Abrudean
Senator al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaBihor[*]​
LegislaturăLegislatura 2024-2028
Grup parlamentarPartidul Național Liberal
Președinte în Partidul Național Liberal Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deNicolae Ciucă
Președinte al Consiliului Județean Bihor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deSándor Pásztor[*]​
Succedat deMircea Mălan[*]​
Primar al municipiului Oradea Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deMihai Groza
Succedat deFlorin Birta
Ales înAlegeri locale în România, 2008
Alegeri locale în România, 2016
Prefect al județului Bihor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Consilier județean al județului Bihor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
PremiiOrdinul „Coroana României” în grad de cavaler[*]​ de la Mihai I al României ()
Partid politicPNL (–prezent) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea de Vest din Timișoara
Universitatea Politehnica Timișoara
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ilie-Gavril Bolojan (n. , Birtin, România) este un politician român care a ocupat funcția de prim-ministru al României din 23 iunie 2025 până pe 5 mai 2026. Anterior, a deținut mai multe funcții publice, inclusiv președinte interimar al României, președinte al Senatului, primar al orașului Oradea și președinte al Consiliului Județean Bihor. În urma înfrângerii Partidului Național Liberal în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 și a demisiei ulterioare a lui Nicolae Ciucă, Bolojan a devenit președinte interimar al partidului și a fost ales președinte al Senatului României.

Pe 12 februarie 2025, în urma demisiei lui Klaus Iohannis, Bolojan a devenit președinte interimar al României până la inaugurarea lui Nicușor Dan la 26 mai 2025 în urma alegerilor prezidențiale din 2025. În timpul președinției sale interimare, mandatul său de președinte al Senatului a fost suspendat și a reluat mandatul după începerea președinției lui Dan. Pe 20 iunie 2025, Bolojan a fost numit prim-ministru al României de către președintele Nicușor Dan și a depus jurământul pe 23 iunie 2025.[4]

Biografie

Ilie Bolojan s-a născut pe 17 martie 1969 în Vadu Crișului, Bihor, în Republica Socialistă România. Bolojan a absolvit Liceul de Matematică-Fizică „Emanuil Gojdu” din Oradea în 1987 și a studiat mecanică (1988–1993) la Institutul Politehnic Traian Vuia din Timișoara și matematică (1990–1993) la Universitatea de Vest din Timișoara. El este membru al Partidului Național Liberal (PNL) din 1993. În perioada 1993-1994, a fost profesor la Școala Ajutătoare Tileagd. Ulterior, între 1994 și 2004, a fost administrator al S.C. Campus S.R.L. Aleșd, iar între 2000 și 2001 vicepreședinte al Consiliului de administrație al societății de salubritate Salubri S.A. Aleșd. Între 2001 și 2004 a fost membru în Consiliul de administrație al Liceului „Alexandru Roman” din Aleșd și al Spitalului Teritorial Aleșd. Ilie Bolojan a fost căsătorit aproximativ două decenii cu Florentina, de profesie psiholog, cu care are două fiice; cei doi au divorțat în 2013.[5] Începând cu prima parte a anilor 2020, Bolojan are o relație cu Ioana, asistentă medicală în Oradea, fiind văzuți împreună la diverse evenimente publice.[6][7][8][9][10][11][12][13][8]

Carieră politică

Începuturi (1996–2008)

Între 1996 și 2004, Ilie Bolojan a fost consilier local al orașului Aleșd, iar între 2004 și 2005 consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bihor.[8] În 2005 și 2006 a participat la cursuri de specializare în administrație publică în Franța și la Institutul Național de Administrație din București.[14]În perioada 2005–2007 a fost prefect al județului Bihor. Ca prefect, a coordonat reorganizarea unor servicii publice deconcentrate, precum Registrul Auto Român, Serviciul Pașapoarte și Serviciul de Evidență a Populației.[15].Între 11 aprilie 2007[16] și 12 martie 2008 a ocupat funcția de secretar general al Guvernului.[17] În calitate de secretar general al Guvernului, a inițiat transparentizarea listelor contractelor de închiriere și de vânzare ale imobilelor administrate de RAAPPS[18] și a semnalat public o serie de nereguli privind utilizarea acestora.[19][20]

Primar al orașului Oradea (2008–2020)

În 2008, Bolojan a demisionat din funcția de secretar general și a fost ales primar al municipiului Oradea cu 50,37% din voturi, devenind primul primar al orașului ales în primul tur după 1989.[21][22][23][24][25] În 2012 și 2016, Bolojan a fost reales primar, obținând 66,08%, respectiv 70,95% din voturi. În timpul celor trei mandate de primar a derulat un program amplu de reforme administrative și investiții în infrastructură, inclusiv reabilitarea centrului istoric și atragerea de fonduri europene.[26][27][28][29]

Președinte al Consiliului Județean Bihor (2020–2024)

În 2020, Bolojan a fost ales președinte al Consiliului Județean Bihor cu 61,5% din voturi.[30] El a continuat să promoveze proiecte de dezvoltare a infrastructurii și de atragere a investițiilor pentru județ.[31][32][33]

Președinte al Senatului (2024–2025)

În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2024, Bolojan a devenit membru al Senatului României, iar pe 23 decembrie 2024 a fost ales președinte al Senatului României.[34]

Președinte interimar (februarie-mai 2025)

În urma demisiei lui Klaus Iohannis la 12 februarie 2025, Bolojan a devenit președinte interimar în conformitate cu legile succesiunii prezidențiale. În timpul ceremoniei de predare-primire, Iohannis l-a salutat pe Bolojan la Palatul Cotroceni și a avut o scurtă întâlnire cu acesta. În această perioadă, a numit consilieri prezidențiali personalități precum Bogdan Mazuru, Cristian Diaconescu și Dacian Cioloș, printre alții.[35] A ocupat funcția de președinte interimar până la 26 mai 2025, când a început președinția lui Nicușor Dan în urma victoriei sale la alegerile prezidențiale din România din 2025.[36][37]

Pe durata mandatului său, președinția României a cunoscut o creștere a prestigiului după ultimii ani mai puțin strălucitori ai președinției Iohannis, prin mai multe apariții publice și o vizibilitate sporită în mass-media. În domeniul afacerilor externe, Bolojan a reafirmat angajamentul României de a sprijini Ucraina în timpul invaziei rusești prin asistență logistică și livrări suplimentare,[38] a consolidat relațiile cu vecina din sud, Bulgaria,[39] și a avut o întâlnire importantă cu Emmanuel Macron privind prezența militară franceză pe flancul estic al NATO,[40] deși s-a opus prezenței unor arme nucleare suplimentare.[41]

Pe plan intern, el a fost perceput ca o forță stabilizatoare în urma crizei sociale și instituționale provocate de anularea alegerilor prezidențiale cu câteva luni în urmă.[42] El a promis alegeri prezidențiale mai bine organizate[43] și reglementate și a reiterat obligația instituțiilor naționale de a respecta și de a servi poporul român.[44] Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile bancare locale pentru a discuta și a pune în aplicare planuri privind absorbția fondurilor UE și investițiile în întreprinderile locale și în infrastructură.[45] De asemenea, el a militat pentru o creștere a cheltuielilor de apărare în contextul războiului ruso-ucrainean, afirmând că „apărarea nu mai este un serviciu gratuit”.[46] Președinția sa interimară a luat sfârșit la 26 mai 2025, în urma victoriei lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. După aproape o lună de negocieri, el a preluat funcția de prim-ministru după ce a fost numit de Dan.

Lista călătoriilor prezidențiale internaționale
ȚarăOraș Dată Notă
Image Republica MoldovaChișinău 27 februarie [47]
Image Regatul Unit Londra 2 martie A participat la Summitul de la Londra din 2025 privind Ucraina.[48]
Image Franța Palatul Élysée, Paris 27 martie A participat la o reuniune a „Coaliției celor dispuși” găzduită de președintele Macron.[49]
Image Vatican Vatican 26 aprilie A participat la înmormântarea Papei Francisc.[50]
Image Polonia Varșovia 28–29 aprilie A participat la a zecea reuniune a liderilor Inițiativei celor Trei Mări.[51]
Image Albania Tirana 16 mai A participat la al 6-lea Summit al Comunității Politice Europene.[52]

Prim-ministrul (din 2025)

Vezi și: Guvernul Bolojan.

Pe 16 iunie, președintele Dan a sugerat că îl va numi pe Bolojan prim-ministru mai târziu în aceeași săptămână într-o coaliție pro-europeană formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Conform acordului, Bolojan urma să fie numit prim-ministru, dar urma să părăsească funcția pentru un membru PSD în 2027. El a fost nominalizat oficial pe 20 iunie și a fost confirmat trei zile mai târziu de Camera Deputaților cu un vot de 301 la 9.[53][54]

Mandatul său a început într-o perioadă de mare neîncredere în instituțiile naționale. Cele două guverne Ciolacu anterioare au lăsat România cu cea mai mare rată a inflației din UE la momentul începerii mandatului său (5,8% în iunie 2025) și un deficit bugetar de 9,3% (cel mai mare din UE) din PIB-ul total din cauza creșterii excesive a cheltuielilor; Marcel Ciolacu ignorase anterior avertismentele ministrului său de finanțe, Marcel Boloș, cu privire la deficit și inflație. Guvernul Bolojan a abordat aceste două probleme în principal, prin adoptarea unei serii de măsuri economice nepopulare, împărțite în mai multe pachete. În primul pachet, TVA-ul a fost majorat de la 19% la 21%, marcând prima creștere din 2016. În plus, guvernul și-a consolidat cotele reduse de TVA de 5% și 9% într-o singură cotă redusă de 11%, aplicabilă unei game largi de bunuri și servicii (medicamente, alimente, apă, canalizare, energie termică etc.). Aceste creșteri de impozite au fost întâmpinate cu provocări: proteste publice și unele amenințări limitate cu greve și o moțiune de cenzură. Totodată, impozitul pe dividende urmează să fie majorat de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. În cele din urmă, măsurile au fost adoptate cu succes.[55][56][57][58][59][60][61][62][63][64][65][66]

Al doilea val de măsuri a vizat sectorul public: guvernul a căutat să reducă dimensiunile aparatului administrativ al mai multor instituții care au făcut obiectul unor creșteri nemotivate de personal în anii precedenți, ceea ce a dus la cheltuieli mai mari. Printre țintele măsurilor au fost reducerea numărului angajaților și plafonarea remunerațiilor. O altă problemă prezentă în societatea românească de un număr de ani este reforma pensiilor judiciare. Magistrații și judecătorii din România se pot pensiona mult mai devreme decât mulți alți angajați și pot beneficia de o pensie mult mai mare decât media, uneori chiar și mai mare decât salariul. Măsura a fost respinsă de Curtea Supremă de Justiție a României la 20 octombrie 2025. Pe 18 februarie 2026, Curtea Constituțională a României a decis că proiectul privind reforma pensiilor magistraților este constituțional.[67]

Inițial, mandatul de premier al lui Bolojan a fost întâmpinat cu entuziasm public, dar implementarea unor măsuri fiscale stricte a stârnit critici din partea societății în general. Printre colegii săi, este considerat un politician serios, disciplinat și calculat. Capacitatea sa de guvernare este limitată de compromisurile necesare pentru menținerea guvernului de coaliție pe care îl conduce. Opoziția parlamentară a inițiat mai multe moțiuni de cenzură și de cenzură simplă împotriva Guvernului Bolojan, însă executivul a reușit să supraviețuiască acestor demersuri și să își treacă pachetul fiscal prin Parlament. Instituții financiare internaționale și publicații economice, precum Reuters și Financial Times, au notat că măsurile fiscale sunt importante pentru a evita retrogradarea datoriei României sub nivelul recomandat de investiții și pentru a recâștiga credibilitatea piețelor.[68][69][70][71] La începutul lunii ianuarie 2026, Bolojan a descris intervenția militară americană în Venezuela drept o „operațiune specială” care „nu era obișnuită”. El a declarat că România se va alinia poziției UE și și-a exprimat speranța pentru o tranziție democratică în Venezuela.[72]

Pe 20 aprilie 2026, Partidul Social Democrat a părăsit guvernul de coaliție condus de Bolojan și, o săptămână mai târziu, s-a alăturat Alianței pentru Uniunea Românilor pentru a solicita un vot de neîncredere împotriva guvernului, programat pentru 5 mai.[73]

Controverse

În spațiul public au circulat periodic afirmații controversate legate de activitatea lui Ilie Bolojan, multe dintre acestea fiind ulterior catalogate drept știri false. Una dintre cele mai răspândite afirmații a fost lansată de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, care l-a acuzat pe Bolojan că ar fi fost căutat de Interpol pentru furtul unui camion în perioada în care lucra în Birken, Germania. La scurt timp, Roșca Stănescu și-a retras declarațiile, iar presa a indicat ulterior că întreaga poveste provenea dintr-un val de fake news distribuit pe rețelele sociale.[74][75] Un alt episod a fost generat de senatorul AUR Andrei Dîrlău, care a susținut pe Facebook că în centrul municipiului Oradea nu ar fi existat timp de peste cinci ani nicio statuie dedicată lui Mihai Viteazul. În realitate, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul fusese relocată în 2019 în fața Catedralei Ortodoxe, iar în locul ei fusese amplasată statuia regelui Ferdinand I al României.[76][77] Alte știri false care au circulat în mediul online susțineau că Bolojan ar fi „demolat statui românești” sau le-ar fi înlocuit cu monumente ale unor principi maghiari, informații infirmate de presa locală și centrală.[78][79]

Note

  1. 1 2 Andrei Sidorov (). „Dovada. Cine sunt adevărații părinți ai lui Ilie Bolojan”. cetateanul.net[*]. Accesat în .
  2. ↑ Traian Avarvarei (). „Portretul lui Ilie Bolojan, făcut de oamenii din comuna sa natală: „Un om de caracter, muncitor şi corect". Consătenii sunt revoltaţi de „minciunile şi răutăţile" care se spun despre noul președinte interimar”. B1 TV. Accesat în .
  3. ↑ „Ilie Bolojan a fost ales președinte al Senatului”.
  4. ↑ „Mircea Mălan, ales președinte al Consiliului Județean Bihor”. Consiliul Județean Bihor. . Accesat în .
  5. ↑ „Bolojan vs. Bolojan: Primarul divorțează de soție, fără să dezvăluie motivele”. www.ebihoreanul.ro. Accesat în .
  6. ↑ „Viața privată a președintelui interimar. Cu cine a fost căsătorit Ilie BOLOJAN 20 de ani și în ce relație este acum”. Gândul. . Accesat în .
  7. ↑ „Ilie Bolojan s-a căsătorit în secret. Purtătorul de cuvânt al Guvernului l-a dat de gol după vizita în Austria”. Știrile ProTV. Accesat în .
  8. 1 2 3 „Ofsaid la Bolojan! - HotNews.ro”. . Accesat în .
  9. ↑ „Ilie Bolojan - biografie”. www.veridica.ro. . Accesat în .
  10. ↑ Narcis Ghiurca (), Cine este și ce avere are Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL. A fost primar timp de 12 ani în Oradea, adevarul.ro
  11. ↑ AGERPRES, Ilie Gavril Bolojan, ales președinte al Senatului (fișă biografică), www.agerpres.ro
  12. ↑ „Despre mine”. ILIE BOLOJAN. . Accesat în .
  13. ↑ Ion, Ioana (). „Cine este Ilie Bolojan. CV, religie și declarație de avere”. Libertatea. Accesat în .
  14. ↑ „Cine e Ilie Bolojan, politicianul pe care toate marile partide îl vor premier”. adevarul.ro. . Accesat în .
  15. ↑ „Oradea, în era post-Filip” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în .
  16. ↑ „Ilie Bolojan - secretar general al guvernului, in locul lui Radu Stroe - HotNews.ro”. . Accesat în .
  17. ↑ Manea, Magda (). „Cine este Ilie Bolojan, desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de premier”. tvrinfo.ro. Accesat în .
  18. ↑ „"La RAAPPS era un sistem cancerigen" - HotNews.ro”. . Accesat în .
  19. ↑ „Evenimentul Zilei Nr. 4921”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în .
  20. ↑ „Ilie Bolojan il acuza pe Serban Mihailescu, in afacerea pasapoartelor”. Ziare.com. Accesat în .
  21. ↑ Romaniei, Guvernul, Secretarul general al Guvernului, Ilie Bolojan, si-a anunțat astăzi demisia din funcție..., arhiva.gov.ro
  22. ↑ Popescu, Adam (). „Ilie Bolojan demisionează”. Evenimentul Zilei. Accesat în .
  23. ↑ „Ilie Bolojan, candidatul PNL la Primaria Oradea”. Ziare.com. Accesat în .
  24. ↑ Liana, Mureșan (). „Bolojan si Micula în aceiasi barca”. Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online. Accesat în .
  25. ↑ „Ilie Bolojan a cucerit Primaria Oradea din primul tur”. Ziare.com. Accesat în .
  26. ↑ „Ilie Bolojan renunță să mai candideze la Primăria Oradea, după ce a condus orașul timp de 12 ani”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  27. ↑ Redactia (). „Banca Mondiala: Oradea este un oras magnet. Ce-i atrage pe turisti si pe investitori tot mai mult la noi”. InfoOradea - Stiri si informatii din Oradea. Arhivat din original la . Accesat în .
  28. ↑ „Ilie Bolojan a obtinut un nou mandat de primar. PNL are majoritate absoluta si in Consiliul Local”. Arhivat din original la . Accesat în .
  29. ↑ „Ilie Bolojan a acceptat propunerea PNL de a fi premier dacă Nicolae Ciucă și PNL vor câștiga alegerile”. adevarul.ro. . Accesat în .
  30. ↑ „ALEGERI LOCALE 2020 - REZULTATE FINALE. Verifică LISTA aleșilor locali pentru fiecare județ”. realitatea.net. . Accesat în .
  31. ↑ Adrian Criș (). „Ilie Bolojan dă afară jumătate din angajații Consiliului Județean Bihor. Unii nici nu aveau loc prin birouri (VIDEO)”. ebihoreanul.ro. Accesat în .
  32. ↑ Redacția (). „Cum colaborează Ilie Bolojan cu primarul municipiului Oradea, Florin Birta: Proiect pentru crearea a cinci culoare de trafic, prin realizarea unor șosele noi și modernizarea unora existente, prin Oradea, precum și spre Oradea din Zona Metropolitană”. G4Media.ro. Accesat în .
  33. ↑ R.M. (). „Ilie Bolojan dă afară jumătate din angajații Consiliului Județean Bihor: Structuri întregi fără obiect de activitate, direcții care au fost scoase din aparatul propriu pentru a li se pierde urma”. hotnews.ro. Accesat în .
  34. ↑ „SENATUL ROMÂNIEI - Ilie BOLOJAN”. www.senat.ro. Accesat în .
  35. ↑ Despa, Oana (), „Cine sunt noii consilieri prezidențiali ai președintelui interimar Ilie Bolojan”, Europa Liberă România, accesat în
  36. ↑ Marina Constantinoiu (), Ilie Bolojan a preluat mandatul de președinte interimar al României, www.digi24.ro
  37. ↑ agerpres.ro, Bolojan: La Consiliul European - posibile decizii cu efecte directe asupra politicii externe și a apărării europene (în engleză), agerpres.ro
  38. ↑ „Acting president Bolojan: Romania will continue to be a logistics hub for Ukraine, as a means of support”. agerpres.ro. Accesat în .
  39. ↑ „Improving Connectivity between Bulgaria and Romania as a Factor for Promoting Economic Exchanges in the Region Was Discussed by President Rumen Radev and Acting President of Romania Ilie Bolojan”. President.bg. Accesat în .
  40. ↑ „Ilie Bolojan: France to boost military presence in Romania”. The Romania Journal (în engleză). . Accesat în .
  41. ↑ Benakis, Theodoros (). „Romanian acting President against nuclear weapon deployment in Eastern Europe”. European Interest (în engleză). Accesat în .
  42. ↑ „Romania's interim president Ilie Bolojan promises economic and social stability, fair elections in first public statement”. Romania Insider (în engleză). . Accesat în .
  43. ↑ „Interim president stresses Romania's strong democracy despite 2024 election annulment”. Romania Insider (în engleză). . Accesat în .
  44. ↑ Vasile, Roxana (). „The priorities of Romania's interim president”. Radio Romania International (în engleză). Accesat în .
  45. ↑ Pană, Diana (). „Acting President Ilie Bolojan meets with Romanian banking associations”. Stiripesurse.ro. Accesat în .
  46. ↑ „Defence is no longer free, Romania's interim president tells Euronews”. euronews (în engleză). . Accesat în .
  47. ↑ „Ilie Bolojan, vizită oficială la Chișinău, unde se va întâlni cu președinta Maia Sandu”. www.ebihoreanul.ro. Accesat în .
  48. ↑ „Președintele Ilie Bolojan, după summit-ul din Londra: "Garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot fi asigurate fără SUA" - Știrile ProTV”. stirileprotv.ro. Accesat în .
  49. ↑ „Zelenski: Macron și Starmer, desemnați să reprezinte Europa în negocieri”. euronews.ro. . Accesat în .
  50. ↑ Pecheanu, Gabriel. „Ilie Bolojan: „Papa Francisc, unul din mari prieteni ai României"”. ZF.ro. Accesat în .
  51. ↑ „Ilie Bolojan, la Inițiativa celor Trei Mări: Pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură Via Carpathia și Rail-2-Sea”. Digi24. . Accesat în .
  52. ↑ „Discuții despre o pace durabilă în Ucraina la Summitul Comunității Politice Europene de la Tirana. Mesajul lui Ilie Bolojan”. Digi24. . Accesat în .
  53. ↑ Leonte, Ioana Câmpean, Andreea Pavel, Cristian Andrei (), Guvernul a depus jurământul / Prima ședință a avut loc luni seara / Nicușor Dan: Trebuie să reformăm statul. Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor. Sunt foarte optimist / Bolojan: Începând din această seară ne vom da măsura dedicării noastre în serviciul României, G4Media.ro
  54. ↑ „Nicușor Dan îl va desemna premier pe Ilie Bolojan săptămâna aceasta. Cei doi au negociat duminică seară SURSE”. adevarul.ro. . Accesat în .
  55. ↑ „LEGE privind unele măsuri fiscal-bugetare” (PDF).
  56. ↑ „Avertisment al patronatelor pentru guvern: Mediul de afaceri nu poate să poarte singur povara redresării economice - HotNews.ro”. . Accesat în .
  57. ↑ Vulcan, Dora (), „Premierul Bolojan: TVA crește la 11% și 21%. Cresc accizele la alcool, combustibil și tutun cu 10%. Pensiile si salariile, plafonate în 2026”, Europa Liberă România, accesat în
  58. ↑ „Taxe 2025 - 2026. Impozit pe dividende de 16%, cotă generală de TVA de 21%, majorare accize și alte măsuri fiscale anunțate de premierul Bolojan - StartupCafe”. . Accesat în .
  59. ↑ „Forma finală a pachetului de măsuri fiscale: TVA de 21%, impozite mărite, salarii și pensii înghețate în anul următor”. Știrile ProTV. Accesat în .
  60. ↑ „Romania's deficit reduction efforts depend on political stability, Fitch says”.
  61. ↑ „VIDEO Măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan: Cota generală de TVA crește la 21%, accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%. Salariile și pensiile din sistemul public nu vor crește în 2026 - HotNews.ro”. . Accesat în .
  62. ↑ agerpres.ro. „IMM România: Premierul Bolojan a anunțat că decizia privind impozitul minim pe cifra de afaceri va fi luată în sprijinul companiilor”. agerpres.ro. Accesat în .
  63. ↑ „Mediul de afaceri cere eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Variantele propuse de premier”. Mediafax. . Accesat în .
  64. ↑ „IMM România critică dur pachetul de măsuri fiscale: "Nu avem nevoie de o austeritate de tip feudal, cu măriri de taxe și fără reforme"” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în .
  65. ↑ Intelligence, Financial (). „Adrian Câciu: Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale; Grindeanu: Eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor este un „lucru este imoral"”. Financial Intelligence. Accesat în .
  66. ↑ „LEGE 141 25/07/2025 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în .
  67. ↑ „Reforma pensiilor speciale a fost promulgată de Nicușor Dan. Legea a ajuns pe masa președintelui după 5 amânări la CCR - Știrile ProTV”. stirileprotv.ro. Accesat în .
  68. ↑ „Romania risks repeat of collapse with 'essential' austerity measures”. www.ft.com. Accesat în .
  69. ↑ „Romanian government to face no-confidence vote over deficit-lowering tax hikes”.
  70. ↑ Review, Global Banking and Finance (). „Romania's government survives no-confidence vote over reform plans” (în engleză). Global Banking And Finance Review. Accesat în .
  71. ↑ „Romanian government survives no confidence vote and pushes tax hikes through”.
  72. ↑ „Ilie Bolojan, prima reacție după operațiunea SUA în Venezuela: „România va fi în linia poziției Uniunii Europene"”. Digi24. . Accesat în .
  73. ↑ „Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost citită în Parlament. Dezbaterea și votul vor avea loc pe 5 mai”.
  74. ↑ „Ilie Bolojan despre acuzația că a furat un TIR din Germania în anii '90: Eram student în Timișoara. Nici nu am permis de camion”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  75. ↑ Călin Georgescu îl atacă pe Ilie Bolojan cu ZVONURI apărute pe social-media. Susține că liberalul ar fi fost șofer de camion, căutat de Interpol, Gândul,
  76. ↑ „Statuia lui Mihai Viteazul din Oradea a fost mutată fără acordul proprietarilor. Tribunalul Bihor decide în favoarea celor ce au mutat statuia”. Buletin de Carei. . Accesat în .
  77. ↑ Realitatea.NET (), Gestul lui Bolojan care a revoltat: ce a facut cu statuile romanesti din Oradea?, Realitatea.NET
  78. ↑ „Fake-uri monumentale: Care este adevărul privind statuile românești din Oradea „demolate" de Ilie Bolojan (FOTO)”. www.ebihoreanul.ro. Accesat în .
  79. ↑ Elena, Anghelina (). „Fake News de proporții: Cum a fost transformat Ilie Bolojan în „demolatorul" statuilor românești din Oradea”. B1TV.ro. Accesat în .

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ilie_Bolojan&oldid=17734059