Instabilitatea preţului lapte­lui şi majorarea costurilor de pro­ducţie conduc la închiderea de ferme de lapte, iar odată cu închiderea multor rute de colectare a laptelui se vor închide şi alte ferme, crede Mihai Horvat, fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş, una dintre cele mai importante cooperative din vestul ţării.

România trebuie să inves­tească în spaţii protejate pe deoparte pentru a reduce deficitul comercial din acest domeniu şi pe de altă parte pentru că o parte a legumiculturii se face tot mai greu în câmp din cauza schimbărilor climatice, crede Marian Brezeanu, directorul Staţiunii de Cercetare-Dez­voltare pentru Legumicultură Bacău.

Creşterea accelerată a preţului combus­tibilului şi a costu­rilor cu inputurile, în timp ce preţul de vânzare al laptelui a ajuns chiar şi la 1,5 lei pe litru la poarta fermei, adică sub costul de producţie, pun o presiune tot mai mare pe fermierii locali care trec prin una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani.

Ferma Wagner, un business inte­grat, având cultură mare, producţie de lapte şi procesare, a accesat fonduri europene pentru moderni­zarea fermei şi a creşterii eficienţei fabricii de procesare astfel încât să crească diversitatea portofoliului de produse şi să ajungă în mai multe magazine.

Livada de Cireşi Amari a apă­rut efectiv în 2018, dar bazele sale au fost puse cu un deceniu mai devreme, când în curtea unei case abia cumpărate în satul Bâldana din Dâmboviţa o familie de bucu­reşteni a descoperit un cireş amar. L-au înmulţit până au ajuns la 850 de pomi, întinşi pe un hectar, iar in­vestiţia din fonduri proprii a sărit de 100.000 de lei.

Să fii tânăr fermier e frumos, dar fără echipamente moderne, perseverenţă şi experienţă nu se poate să duci un business de la zero la profit, mai ales că stilul de viaţă de la sat e diferit de cel de la oraş, spun soţii Jakab şi Emilia Bodor.

Marinela şi Adi Mihăescu au pornit întâi o afacere cu legume în Voiceşti, comună din judeţul Vâlcea, lipită de Drăgăşani, zonă cunoscută, mai degrabă, pentru viile întinse pe dealurile de deasupra Oltului. Gospodari din fire, au pus legume în propria grădină, dar acum cultivă aproape un hectar, din care 1.000 mp în solarii şi încă 5.000-7.000 mp în câmp.

„Întotdeauna, am considerat că o strategie multipilon este mai bună din punctul de vedere al gestio­nării riscurilor, per ansamblu“, spune Cătălin Scutaru, care s-a format şi a lucrat ca bancher timp de circa zece ani până să se alăture tatălui său, Gelu Scutaru, în businessul Comcereal Vrancea.

Mihai Albuţ, de profesie inginer, a crescut la poalele Munţilor Apuseni, adunând alături de familie plante din flora spontană pe care bunicii şi mai apoi tatăl lui le-au folosit pentru a face ceaiuri, tincturi şi alte produse naturale.

Adina şi Ştefan Munteanu au crescut în mediul rural şi pentru că în zonă singura mare oportunitate era dezvoltarea unei ferme, s-au decis să cumpere şi să arendeze terenuri astfel încât să producă cereale.