Sari la conținut

Mlaca Tătarilor

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mlaca Tătarilor
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Mlaca Tătarilor Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Mlaca TătarilorSit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaImageJudețul Sibiu
Image România
Cel mai apropiat orașVictoria
Coordonate45°42′56″N 24°39′01″E () / 45.71556°N 24.65028°E45.71556; 24.65028[1]
Suprafață3,7 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0112
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mlaca Tătarilor este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta se întinde în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu[3].

Localizare

[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Arpașu de Jos, în partea sudică a satului Arpașu de Sus, în apropiere de drumul național DN7C, Transfăgărășan[4].

Înființare

[modificare | modificare sursă]

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Mlaca Tătarilor” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022.[2] Acesta se întinde pe o suprafață de 3,7 hectare și se suprapune rezervației naturale Lacul Tătarilor[6].

Aria protejată reprezintă o zonă de pășuni și mlaștini oligotrofe (încadrată în bioregiune continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea nordică a Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilor[7].

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situl conservă un habitat natural de interes comunitar de tip: Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase[8] și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia Triturus cristatus (triton cu creastă)[9].

Image
Mlăștiniță (Epipactis palustris)

Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin (Alnus glutinosa), mesteacăn pufos (Betula pubescens), salcie aurită (Salix aurita) și merișor (Vaccinium vitis-idaea), crușin (Frangula alnus).

Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță (Epilobium hursutum), roua cerului (Drosera rotundifolia), răchitan (Lythrum salicaria), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), limbariță (Alisma plantago-aquatica), calcea calului (Caltha laeta), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), sclipeți (Potentilla erecta, specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de coada racului), sânzâiene (din specia Galium uliginosum), pipirig de munte (Juncus alpinoarticulatus), bumbăcăriță (cu specii de Eriophorum gracile, Eriophorum vaginatum și Eriophorum angustifolium), rogozuri (cu specii de Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa și Carex diandra), mlăștiniță (Epipactis palustris), bucățel (Agrostis canina) și șuvară (Molinia caerulea)[10].

Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic (Micromys minutus), chițcan de apă (Neomys fodiens); reptile și amfibieni: triton cu creastă (Triturus cristatus), broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotacul verde de copac (Hyla arborea), broască roșie de munte (Rana temporaria); precum și fluturi cu specii de Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea sau Anthocharis cardamines[11].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Image
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Arpaşu de Sus

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Eunis.eea.europa.eu - Mlaca Tătarilor; accesat la 20 octombrie 2013
  2. 1 2 Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
  3. ↑ Mlaca Tătarilor (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 20 octombrie 2013
  4. ↑ Protectedplanet.net - Mlaca Tătarilor Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 20 octombrie 2013
  5. ↑ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 20 octombrie 2013
  6. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Mlaca Tătarilor Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 octombrie 2013
  7. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Mlaca Tătarilor Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 octombrie 2013
  8. ↑ Eunis.eea.europa.eu - Mlaca Tătarilor - habitat Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 octombrie 2013
  9. ↑ Iucnredlist.oeg - The IUCN Red List of Threatened Species Triturus cristatus; accesat la 20 octombrie 2013
  10. ↑ Biodiversitate - Mlaca Tătarilor - Fișa sitului[nefuncțională] ; accesat la 20 octombrie 2013
  11. ↑ Eunis.eea.europa.eu - Mlaca Tătarilor (floră și faună) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 octombrie 2013
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mlaca_Tătarilor&oldid=17132457