Pădurea Călugărească (sit SCI)
| Pădurea Călugărească (sit SCI) | |
  | |
| Poziția | Olt România |
|---|---|
| Coordonate | 44°09′30″N 24°37′21″E / 44.1582°N 24.6226°E |
| Suprafață | 676,7 ha[1]  |
| Înființare | decembrie 2007[2] |
| Cod Natura 2000 | ROSAC0140[3] |
Modifică date / text  | |
Pădurea Călugărească este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[4], sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta se întinde pe o suprafață de 676,7 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Situl se întinde pe teritoriul administrativ al orașului Drăgănești-Olt și pe cel al comunei Dăneasa din județul Olt.[5] Centrul sitului Pădurea Călugărească este situat la coordonatele 44°09′29″N 24°37′21″E / 44.158172°N 24.62255°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Arealul Pădurea Călugărească (ROSCI0140) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja o plantă și trei specii de animale.[6][7] Acesta a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022[4].[6][7] Situl include ariile naturale: Pădurea Călugărească și Rezervația de bujori a Academiei.
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea continentală din nord-vestul Câmpiei Boianului (o subdiviziune a Câmpiei Române), aria protejată conține două habitate naturale: Păduri estice de stejar alb și Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp..[7]
La baza desemnării sitului se află capul șarpelui (Pontechium maculatum subsp. maculatum), o plantă protejată la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] și cinci specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) [9], rădașcă (Lucanus cervus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo)[10], croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[11] și liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros hipposideros).
Pe lângă speciile aflate la baza desemnării sitului, pe teritoriul acestuia a mai fost identificată o plantă din flora spontană a României cunoscută sub denumirea populară de bujor românesc (Paeonia peregrina), specie ocrotită la nivel european.[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Natura 2000 SDF”. Accesat în .
- ↑ „Natura 2000 Viewer”. Accesat în .
- ↑ Citare goală (ajutor)
- 1 2 Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
- ↑ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Călugărească Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 01 iunie 2025
- 1 2 3 „Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Călugărească”. Accesat în .
- 1 2 3 „Pădurea Călugărească”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .
- ↑ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 1 iunie 2025
- ↑ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina bombina; accesat la 1 iunie 2025
- ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Cerambyx cerdo; accesat la 1 iunie 2025
- ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Morimus funereus; accesat la 1 iunie 2025
.jpg)
