Sari la conținut

Pajiștile de la Mănărade

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pajiștile de la Mănărade
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Situl la Glogovăț
Situl la Glogovăț
Harta locului unde se află Pajiștile de la Mănărade

Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pajiștile de la MănăradeSit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaImageJudețul Alba
Image România
Cel mai apropiat orașBlaj
Coordonate46°08′56″N 23°59′30″E () / 46.14889°N 23.99167°E46.14889; 23.99167
Suprafață298,1 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2016
Cod Natura 2000ROSCI0428

Pajiștile de la Mănărade este o arie protejată (arie specială de conservare SAC[1], sit de importanță comunitară SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta este situată în centrul țării, pe teritoriul județului Alba.[2][3]

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Valea Lungă, în vestul satului Glogoveț și se întinde pe o suprafață de 298,10 hectare.[4]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.46 din 2016 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare (ROSAC0428) în mai 2022.[1]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală) de pajiști sminatural-xerice, tufărișuri, pășuni; ce conservă un habitat natural de tip: Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia). La baza desemnării acestuia se află mai multe specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6]; printre care: târtan (Crambe tataria), capul-șarpelui (Echium russicum),[7] obsigă (Bromus ramosus), ciuboțica-cucului (Primula veris), salvie de câmp (Salvia pratensis) sau lucernă galbenă (Medicago falcata).[8]

Monumente și tracții turistice

[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice), astfel: